Creșterea glicemiei duce la Alzheimer?
Fluctuațiile bruște ale nivelului de zahăr din sânge imediat după mese sunt un semnal de alarmă pentru sănătatea creierului. O cercetare recentă arată că persoanele care înregistrează vârfuri glicemice postprandiale au un risc cu până la 69% mai mare să dezvolte boala Alzheimer.
Știri de ultimă oră
Republicii intensifică presiunea pentru a restricționa medicamentele pentru dependența de opioide
Sprijin limitat pentru cabinetele medicilor de familie din mediul rural
Cum să faci față alergiilor de primăvară cu ajutorul uleiurilor esențiale?
Vitamina care reduce riscul de cancer de piele cu aproape 50%Studiul, realizat de o echipă de experți de la Universitatea din Liverpool, a fost publicat în jurnalul medical Diabetes, Obesity and Metabolism.
Ce spun datele studiului Echipa de cercetare a examinat datele medicale provenite de la peste 350.000 de persoane cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani, înscrise în baza de date UK Biobank.
Vârfurile de zahăr după masă cresc riscul de Alzheimer?
Oamenii de știință au corelat informațiile genetice despre glicemia de post, insulină, rezistența la insulină și glicemia la două ore după masă cu rezultatele analizelor de imagistică cerebrală.
Scopul principal a fost identificarea factorilor metabolici care influențează în mod direct apariția și evoluția bolii Alzheimer. Glicemia postprandială, mai periculoasă decât cea Rezultatele studiului arată că predispoziția genetică la valori ridicate ale glicemiei postprandiale crește riscul de Alzheimer cu 69%. În schimb, glicemia și insulina în repaus, precum și rezistența la insulină, nu prezintă o asociere cauzală semnificativă cu degradarea cognitivă. Gestionarea vârfurilor glicemice după masă are un impact mult mai mare în prevenirea declinului cognitiv decât menținerea unei medii generale scăzute a zahărului în sânge.
Creșterea glicemiei afectează creierul?
Impactul asupra creierului Un aspect surprinzător al cercetării este că analiza volumului total al creierului și a volumului hipocampului, zona responsabilă de memorie, nu a indicat modificări majore sau deteriorări vizibile.
Oamenii de știință sugerează că vârfurile de glucoză declanșează boala Alzheimer prin mecanisme biologice subtile, care nu pot fi detectate prin imagistica clasică, dar afectează funcționarea neuronilor pe termen lung. Recomandări pentru prevenirea demenței Pe baza acestor date, comunitatea medicală propune o strategie nouă pentru protecția sistemului nervos. Se recomandă monitorizarea dinamică a glicemiei, evaluarea periodică a nivelului de zahăr din sânge la două ore după masă, nu doar dimineața, pe nemâncate. Persoanele diagnosticate cu diabet trebuie să adopte o dietă și un tratament care să plafoneze creșterile bruște de glucoză după alimente.
De asemenea, limitarea carbohidraților simpli și a zahărului rafinat poate preveni șocurile glicemice în organism.