De ce apar petele roșii pe piele și cum se tratează urticaria acută la copii

Ce se întâmplă, de fapt, în pielea copilului?!

Urticaria acută la copii: ghid complet pentru părinți

Știri de ultimă oră

CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiuAspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu MureșFederația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurile

Pentru mulți părinți, apariția bruscă a unor pete roșii pe pielea copilului este un motiv serios de panică.

Leziunile acestea vin și pleacă, par să se mute dintr-un loc în altul pe corp și vin la pachet cu o mâncărime groaznică — semne clare ale urticariei acute.

E important de știut însă că această reacție a pielii nu înseamnă automat o alergie clasică. Foarte des, vinovate sunt infecțiile virale sau bacteriene.

Zilele trecute, dr. Simona Mărunțelu, medic pediatru, trăgea un semnal de alarmă pe rețelele sociale, pornind chiar din practica sa de zi cu zi. A văzut o mulțime de copii care au venit la cabinet cu același scenariu: bubițe și pete roșii de toate formele și mărimile. Apăreau din senin, dispăreau la fel de repede după câteva minute sau ore, ca să răsară apoi în altă parte. La cei mai mărișori, care știau să vorbească, mâncărimea era de-a dreptul insuportabilă. Interesant a fost că aproape toți micuții aveau și semne de răceală: nas înfundat sau care curgea, tuse și, uneori, chiar febră.

Medicul atrage atenția că boala nu se comportă la fel la toți copiii. La unii, petele au ieșit chiar la debutul infecției, la alții după ce semnele de răceală păreau că au trecut, în timp ce la alții bubițele au persistat chiar și după ce infecția a fost gata.

De ce ne trezim cu pete roșii după o răceală?!

Indiferent de scenariu, diagnosticul pus a fost același: urticarie acută.

Urticaria înseamnă acele umflături sau plăci roșiatice de pe piele care apar pentru că mastocitele se activează și eliberează histamină și alți mediatori ai inflamației. Practic, pielea se umflă și se înroșește, iar copilul simte o mâncărime teribilă.

Bubițele pot fuziona, își schimbă forma și locul pe corp, dar au o super-putere diagnostică: fiecare leziune în parte dispare în mai puțin de 24 de ore și nu lasă nicio urmă.

Erupția poate veni însă în valuri, lăsând impresia, între timp, că pielea s-a curățat complet. Vorbim despre urticarie acută atunci când toată această poveste durează mai puțin de șase săptămâni.

Cea mai importantă regulă: faptul că un copil are urticarie nu înseamnă că am găsit și vinovatul. Printre cei mai frecvenți declanșatori la copii se numără infecțiile, în special cele virale. Pe listă avem de toate: adenovirusuri, enterovirusuri, virusul sincițial respirator, rotavirus, virusul Epstein-Barr, citomegalovirus, ba chiar și SARS-CoV-2, alături de Mycoplasma pneumoniae sau alți microbi. În aceste cazuri, bubițele sunt pur și simplu felul în care sistemul imunitar al copilului răspunde la lupta cu infecția. Pot apărea în plină răceală, la câteva zile distanță sau chiar după ce copilul s-a vindecat de mult de tuse și muci.

Când trebuie să ne facem griji și să mergem la analize?!

Pe lângă infecții, bineînțeles că pot fi de vină și alergiile la mâncare, medicamente sau înțepături de insecte.

Nici factorii fizici nu sunt de ocolit, însă de multe ori cauza exactă rămâne un mister total.

Asta înseamnă că, dacă vedem pete roșii, nu trebuie să sărim imediat la concluzia că cel mic are o alergie alimentară și să-l punem pe diete restrictive.

Dacă cel mic are urticarie acută, dar starea lui generală este excelentă, nu e nevoie să-l cărăm prin laboratoare pentru analize de sânge sau teste complicate de alergologie. Medicul pune diagnosticul simplu: se uită la piele, studiază cum evoluează bubițele și află istoricul medical de la părinți.

Există însă și situații în care lucrurile cer investigații suplimentare.

Cum scăpăm cel mai repede și sigur de urticarie?!

Prima ar fi suspiciunea clară a unei alergii la un aliment sau medicament mâncat ori luat chiar înainte ca pielea să o ia razna.

A doua situație ține de leziuni ciudate: dacă aceeași bubiță nu mai dispare în 24 de ore, dacă este dureroasă în loc să Mâncărească sau dacă lasă urme maronii sau violacee după ce trece, medicii trebuie să caute altceva.

A treia situație apare când urticaria vine la pachet cu febră care nu scade, dureri de articulații sau o stare generală proastă a copilului. Iar dacă episoadele astea țin mai mult de șase săptămâni, intrăm deja în zona cronică, unde discuția cu specialistul se schimbă complet.

Vestea bună este că, în cele mai multe cazuri, urticaria acută la copii trece de la sine, ca prin magic.

Semnele dispar în câteva zile, deși uneori se mai lăsă așteptate câteva săptămâni. Când mâncărimea sau aspectul pielii devin insuportabile, medicul poate recomanda antihistaminice de a doua generație, potrivite pentru vârsta copilului. Chiar dacă știm că de vină e un virus și nu o alergie clasică, aceste medicamente blochează histamina și îi redă copilului confortul.

Atenție însă: nu dați niciodată aceste medicamente după ureche, ci doar la indiciile clare ale medicului pediatru.