Cifrele oficiale reflectă realitatea?
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a publicat recent un raport care aruncă o lumină aspră asupra situației Alzheimerului în România, ocazie cu care se marchează Ziua Internațională de Luptă împotriva Bolii Alzheimer (21 septembrie). Datele oficiale indică 12.173 de cazuri noi confirmate, semnalate de medicii de familie în anul precedent. Totuși, autoritățile recunosc că această cifră este doar vârfurile aisbergului. Mulți pacienți rămân necunoscuți medical sau primesc diagnosticul abia când boaja a atins stadii avansate, când opțiunile de tratament sunt deja limitate.
Știri de ultimă oră
Vaccinurile gratuite și compensate vor fi extinse și pentru neasigurați
Gripa la vârstnici: riscul de infarct și AVC crește de zece ori
Horațiu Moldovan: Educația pentru sănătate, materie obligatorie de la grădiniță
Tratamentul stenozei aortice strânse și regurgitării aortice: opțiuni moderne și eficienteContextul epidemiologic devine tot mai îngrijorator. Conform estimărilor Institute for Health Metrics and Evaluation, prevalența demenței în România urcă pe o pantă abruptă.
O criză demografică iminentă!
Dacă în 2019 erau înregistrate 341.195 de cazuri, prognozele indică o creștere la 577.177 de persoane până în 2050. Nu e vorba doar de îmbătrânirea populației; incidența afecțiunii crește accelerat, transformând demența într-o problemă de sănătate publică majoră.
Mesajul central al campaniei internaționale la care s-a alăturat INSP este clar: diagnosticul precoce schimbă totul. Identificarea rapidă a simptomelor, accesul la servicii specializate și sprijinul familiilor sunt pilonii principali. Cu cât boala este recunoscută mai devreme, cu atât se deschid mai multe opțiuni pentru a ameliora calitatea vieții pacientului și a celor din jurul său.
Deși beneficiile unui diagnostic corect sunt evidente – permitând intervenții medicale și sociale personalizate –, obstacolele rămân mari. Teamă de a primi vestea și stigmatizarea socială continuă să fie bariere psihologice puternice. Statisticile arată că 46% dintre persoanele cu demență și familiile lor consideră aceste aspecte principalele piedici în drumul spre diagnosticare.
De ce diagnosticul precoce contează?
Percepția publică este, de asemenea, un factor critic. Aproape 80% dintre cetățeni își exprimă îngrijorarea față de riscul de a dezvolta demență. Există însă o neînțelegere larg răspândită: o persoană din patru crede, în mod greșit, că boala nu poate fi prevenită. Contrar acestei credințe, studiile științifice demonstrează că acționarea asupra a 14 factori de risc modificați poate amâna sau preveni până la 45% dintre cazurile de demență.
La nivel global, impactul demenței este enorm.
Aceasta reprezintă a cincea cauză principală de deces prin boli netransmisibile, iar prognozele indică o escaladare a importanței sale: până în 2040, demența va deveni a treia cauză de mortalitate în lume.
Mituri sau adevăruri despre prevenție?
Alzheimerul, fiind cea mai frecventă formă de demență, este responsabil pentru aproximativ 60-70% din totalul cazurilor. Este o afecțiune progresivă care afectează memoria și capacitatea cognitivă. Deși îmbătrânirea normală nu implică automat apariția Alzheimerului, vârsta înaintată rămâne cel mai cunoscut factor de risc, majoritatea pacienților având peste 65 de ani.
Alți factori predispozanți includ predispoziția genetică (prezența bolii la părinți sau frați), sindromul Down, traumatismele cranieni, insomnia, stilul de viață sedentar, obezitatea, fumatul, hipertensiunea, diabetul de tip 2 și nivelul ridicat de colesterol.
Care sunt factorii de risc și semnele?
Semnele inițiale ale bolii includ dificultăți în reținerea informațiilor pe termen scurt, senzația de dezorientare și pierderea obiectelor personale.
Pentru a contracara declinul cognitiv, specialiștii recomandă un set de obiceiuri sănătoase: exerciții fizice regulate, o viață socială activă, o alimentație echilibrată, stimularea mentală prin învățare și jocuri de strategie, un somn consistent și gestionarea stresului.
Cum stăm cu accesul la tratament?
Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool sunt, de asemenea, esențiale.
În România, sistemul de sănătate oferă suport financiar pentru aceste eforturi preventive și diagnostice.
Pacienții pot accesa consultații și evaluări cognitive decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prezentând un bilet de trimitere de la medicul de familie.
