În România, situația este îngriżătoare
Demența rămâne una dintre cele mai mari provocări ale sănătății publice, mai ales la bătrâni. Dar multe ori, semnele apar și niciunul nu le recunoaște imediat. În Europa, timpul dintre primele simptome și un diagnostic ferm de Alzheimer poate ajunge la trei ani și jumătate – o întârziere care lăsa pacienții și familiile în întuneric.
Știri de ultimă oră
CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiu
Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice
„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu Mureș
Federația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurileÎn România, situația este îngriżătoare. În 2024, medicii de familie au înregistrat 11.286 de cazuri noi de boală Alzheimer. Este doar o parte din adevăr, dar arată o tendință clară: numărul persoanelor cu demență va crește. Global aproximativ trei sferturi dintre cei afectați nu au mai avut niciodată un diagnostic oficial. În Europa, peste jumătate dintre cazurile existente rămân nedescoperite.
O inițiativă importantă a apărut la Ziua Internațională a Luptei împotriva
Diagnosticul precoce nu e doar o problemă clinică. E o necesitate umană. Pacienții și familiei lor trebuie să înțeleagă ce se întâmplă, să aibă informații clare și să poată planifica viitorul. Dr. Mioara Avasilichioaei, specialist în neurologie, a explicat că progresul medical recent permite date mai precise și în România, prin tehnici validate internațional. Ea a subliniat că parteneriatele propuse vizează să scurteze distanța dintre apariția simptomelor și începutul tratamentului – pentru o viață mai bună.
O inițiativă importantă a apărut la Ziua Internațională a Luptei împotriva bolii Alzheimer, prin parteneriatul Lilly și Neuroaxis. Scopul este simplu: face diagnosticul mai accesibil și mai rapid. Pacientul să treacă de la primele semne la confirmare și plan terapeutico cât mai repede. Dr. Dan Mitrea, neurolog supraspecializat în oncologie neurologică și fondator al Neuroaxis, a spus că în neurologie, precizia și viteza diagnosticului decid prognosticul pe termen lung. El a descris un model integrat: de la evaluare clinică detaliată și teste specifice, până la monitorizarea terapiei. Cu terapii moderne care pot schimba cursul bolii, intervenția directă pe mecanismele de progresie devine posibilă – și perspectiva pacientului se transforme.
Proiecțiile sunt serioase. Alzheimer Europe estimează că astăzi peste 288.000 de români trăiesc cu demență. Până în 2050, numărul ar putea ajunge la 400.000. Vârsta e cel mai mare factor de risc – iar îmbătrânirea populației va mai presiona familiile și sistemul de sănătate. România nu are încă o strategie națională specifică pentru demență, printre puținele state europene în această situație. Este nevoie de acțiune urgentă.
