Radu Constantina a subliniat că informarea corectă!
În România, statisticile privind sănătatea femeilor dezvăluie o realitate îngrijoritoare: în medie, 24 de femei primesc diagnosticul de cancer de sân în fiecare zi.
Știri de ultimă oră
CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiu
Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice
„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu Mureș
Federația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurileAceastă cifră este prezentată de Radu Constantina, reprezentanta Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în cadrul unei conferințe desfășurate la București, dedicată temei „Cancerul de sân: de la prevenție, la viața de după diagnostic”.
Evenimentul, organizat de Asociația CREDU în parteneriat cu Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), Spitalul Clinic Colțea și Spitalul Clinic Filantropia, a adus în discuție nu doar diagnosticul, ci și viața ulterioară a pacientelor.
O dintre cele mai mari provocări identificate la acest eveniment a fost participarea scăzută la programele de screening. Datele din 2019, furnizate de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului și citate de Radu Constantina, arată că doar 9% dintre femeile române vârstnice de 50 până la 69 de ani au efectuat o mamografie în ultimii doi ani.
În mediul rural, această rată coboară până la aproximativ 4%, subliniind disparitățile de acces la servicii medicale în funcție de locul de rezidență. Această diferență subliniază necesitatea ca măsurile de prevenție să ajungă și în zonele cu acces dificil la investigații.
Radu Constantina a subliniat că informarea corectă, realizarea la timp a investigațiilor și continuitatea îngrijirii după diagnostic sunt esențiale.
Deși depistarea precoce poate modifica evoluția bolii, accesul la screening rămâne o provocare majoră în sistemul de sănătate.
Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România și medic endocrinolog, a atras atenția asupra faptului că prevenția nu poate produce rezultate fără finanțare adecvată și programe funcționale.
Ea a subliniat că măsurile de prevenție trebuie să ajungă efectiv la populație, nu să rămână doar la nivel de strategie.
Antecedentele familiale joacă un rol crucial în evaluarea riscului, iar femeile cu rude apropiate diagnosticate cu cancer de sân ar trebui să discute cu medicul despre monitorizarea potrivită și momentul începerii investigațiilor.
Medicul a vorbit și despre impactul greutății corporale, în special după menopauză, precum și despre importanța informării din surse medicale credibile. Relația medic-pacientă trebuie bazată pe încredere, explicații clare și decizii personalizate.
Un diagnostic de cancer nu trebuie însoțit de vinovăție sau judecată
Un diagnostic de cancer nu trebuie însoțit de vinovăție sau judecată.
Pacienta are nevoie de sprijin și de informații corecte pentru a putea lua decizii împreună cu echipa medicală, a conchis ea.
Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, a subliniat importanța prevenției și a depistării înainte ca boala să ajungă într-un stadiu avansat.
Mesajul său a fost clar: femeile nu trebuie să aștepte apariția unei urgențe pentru a solicita ajutor medical. Controalele regulate, atenția acordată schimbărilor corpului și prezentarea la medic la apariția unei probleme pot contribui la identificarea timpurie a bolii. Totodată, sprijinul familiei și al comunității este esențial pe parcursul tratamentului.
Dincolo de îngrijirea medicală, femeile diagnosticate au nevoie de empatie și susținere pentru a face față impactului emoțional al bolii.
O altă problemă centrală a fost traseul pacientei între prima investigație și începerea tratamentului.
Mihaela Tănase, președinta Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB), a explicat că numărul investigațiilor decontate nu indică singur cât de ușor ajung femeile la screening sau dacă parcurg la timp toate etapele necesare.
Un rezultat imagistic suspect poate impune investigații suplimentare, inclusiv biopsie și examen histopatologic. Pentru pacientă, este vital ca aceste etape să fie coordonate, iar întârzierile să fie identificate și reduse. Potrivit Mihaelei Tănase, datele disponibile nu permit în prezent reconstruirea completă a intervalelor dintre investigația imagistică, biopsie și obținerea rezultatului histopatologic.
CASMB urmărește posibilitatea de a folosi mai eficient datele disponibile și instrumentele de digitalizare pentru a identifica obstacolele din accesul la servicii și pentru a îmbunătăți parcursul pacientei.
Abordarea propusă nu se oprește la diagnostic. Ea cuprinde tratamentul, recuperarea și accesul la servicii care contribuie la menținerea calității vieții. Îngrijirea pacientelor nu se încheie odată cu stabilirea diagnosticului sau cu finalizarea tratamentului. Monitorizarea, sprijinul emoțional și accesul la serviciile medicale necesare rămân importante și în perioada post-tratament. Prevenția, diagnosticul precoce și continuitatea îngrijirii sunt etape ale aceluiași parcurs. Pentru ca femeile să beneficieze de aceste etape, sunt necesare programe funcționale, acces mai bun la investigații și colaborare între instituțiile implicate.
Conferința organizată de Asociația CREDU a pus în prim-plan necesitatea unui sistem integrat care să sprijine femeile de la prevenție până la viața de după diagnostic.
