Auzul și mobilitatea: De ce pierderea auzului ne afectează întregul corp?

Ignorăm semnele timpurii pe riscul nostru?

Un studiu recent, prezentat de audiologul dr.

Știri de ultimă oră

CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiuAspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu MureșFederația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurile

Maya Patel, trage un semnal de alarmă: cei 37,5 milioane de adulți din SUA care se confruntă cu probleme de auz sunt expuși unui risc major de declin fizic și mobilitate redusă.

Cercetarea, publicată luna aceasta, subliniază cât de vitală este depistarea timpurie a deficiențelor auditive.

Analizând dosarele medicale a peste 10.000 de participanți de peste 55 de ani, cercetătorii au monitorizat corelația dintre pragul auditiv și indicatori fizici precum viteza de mers sau forța de prindere. Rezultatele sunt clare: persoanele cu pierderi de auz moderate sau severe au un risc dublu de a dezvolta limitări de mobilitate în următorii cinci ani, comparativ cu cei care aud normal.

Patel explică faptul că această legătură ar putea fi cauzată de mecanisme vasculare și neurologice comune, dar și de izolarea socială care, odată cu scăderea auzului, îi determină pe oameni să devină mai sedentari.

Când auzul se deteriorează fără să luăm măsuri, creierul depune un efort suplimentar pentru a procesa sunetele, consumând resurse necesare echilibrului și coordonării. Studiul a evidențiat un tipar îngrijorător: cei care au amânat folosirea aparatelor auditive au înregistrat un declin mai rapid al vitezei de mers și au raportat mai multe căderi.

„Nu este vorba doar despre dificultatea de a purta o conversație”, explică dr.

„Efortul depus de circuitele cognitive se răsfrânge asupra controlului muscular și a rezistenței fizice.”

Cercetătorii au identificat inflamația drept un factor comun.

Markerii inflamatori ridicați au fost prezenți atât în sistemul auditiv, cât și în mușchii periferici ai celor cu probleme de auz, sugerând un proces sistemic care accelerează îmbătrânirea.

Stilul de viață joacă și el un rol decisiv; fumătorii și persoanele cu hipertensiune necontrolată au prezentat cele mai abrupte declinuri, ceea ce confirmă necesitatea unei abordări holistice a sănătății.

Poate tratarea auzului să prevină declinul fizic?

Studiul ridică o întrebare esențială: poate intervenția timpurie să reducă riscurile generale de sănătate? Participanții care au început să folosească aparate auditive în primele șase luni de la diagnostic au avut o rată de declin al mobilității cu 30% mai mică decât cei care au rămas fără ajutor.

Deși nu putem vorbi de o cauzalitate directă, aceste date îi îndeamnă pe medici să privească îngrijirea auzului ca pe o măsură preventivă împotriva fragilității.

Dr. Patel recomandă screening-uri auditive de rutină la vizitele medicale, în special pentru persoanele de peste 50 de ani.

„Identificarea timpurie ne oferă o fereastră de oportunitate pentru a interveni înainte ca declinul să se instaleze”, spune ea.

Integrarea audiologiei în evaluările geriatrice ar putea permite planuri de tratament coordonate, care să vizeze atât sănătatea senzorială, cât și pe cea fizică.

Implicațiile sunt majore. Într-o populație îmbătrânită, pierderea auzului netratată ar putea pune o presiune imensă pe sistemele de sănătate prin creșterea numărului de căderi, spitalizări și pierderea independenței.

Politicile proactive, precum decontarea aparatelor auditive și campaniile de conștientizare, ar putea reduce semnificativ aceste costuri pe termen lung.

Când ar trebui să îmi verific auzul?

Adulții ar trebui să programeze o evaluare auditivă de bază la vârsta de 50 de ani sau mai devreme, dacă observă dificultăți în a urmări conversațiile, țiuit în urechi sau dacă sunt nevoiți să ceară frecvent repetarea frazelor.

Aparatele auditive ajută cu adevărat sănătatea fizică? Cercetările sugerează că utilizarea timpurie a aparatelor auditive poate încetini declinul mobilității, probabil prin reducerea sarcinii cognitive și încurajarea unei vieți sociale mai active.

Ce schimbări de stil de viață ajută auzul? Menținerea sănătății cardiovasculare prin exerciții fizice regulate, o dietă echilibrată și renunțarea la fumat aduce beneficii atât sistemului auditiv, cât și funcției musculare, reducând riscul unui declin simultan.