Cum ajung studiile internaționale în ecosistemul local?
Între 17 și 19 septembrie 2026, Oradea a devenit centrul dezbaterilor din genetică medicală, găzduind a VII-a ediție a Congresului Național de Genetică Medicală.
Știri de ultimă oră
Victoria Aramă: 80% din infecțiile respiratorii severe se puteau preveni prin vaccinare
Vaccinurile gratuite și compensate vor fi extinse și pentru neasigurați
Gripa la vârstnici: riscul de infarct și AVC crește de zece ori
Horațiu Moldovan: Educația pentru sănătate, materie obligatorie de la grădinițăUniversitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a fost protagonistul acestui eveniment, demonstrând rolul său central în consolidarea infrastructurii necesare medicinei genomice în România.
Pe parcursul celor trei zile, reprezentanții UMF au prezentat inițiative concrete care pun accent pe avansarea cercetării genomice și pe integrarea rapidă a descoperirilor în practica medicală de zi cu zi.
Punctul culminant al conferinței a fost discursul lui Viorel Jinga, rectorul universității. El a descris evoluția instituției în testările genetice aplicate urologiei, de la primii ani de participare la studii internaționale despre cancerul de prostată, până la formarea unui ecosistem de cercetare genomică solid.
Care sunt provocările strategiei naționale?
O mențiune specială a primit proiectul ProMark, coordonat de deCODE Genetics. Implicarea activă a UMF „Carol Davila” în acest demers a fost decisivă pentru maturizarea competențelor locale în genetica bolilor oncologice.
Florentina Furtunescu, prorector al universității, a abordat provocările și factorii de succes ai unei strategii naționale de medicină genomică. Ea a analizat obstacolele care stau în calea unei politici coerente, subliniind necesitatea transformării cercetării fundamentale într-un pilon al medicinei moderne. Medicina genomică se bazează pe exploatarea datelor din genomul uman pentru a optimiza prevenția, diagnosticul și alegerea terapiei. Acest proces impune infrastructuri solide, baze de date securizate, forță de muncă specializată și mecanisme clare pentru utilizarea sigură a informației în clinici.
Atenție deosebită a fost acordată proiectului ROGEN, descris de Simona Dima, director de proiect la UMF „Carol Davila”.
Sub titlul „The ROGEN Project – Strategic Anchor of the National Genomic Research Infrastructure”, inițiativa „Dezvoltarea cercetării genomice în România” își propune să consolideze capacitatea națională de cercetare.
O țintă esențială este obținerea unui set de date genomice reprezentativ pentru populația autohtonă, care va servi drept fundament pentru crearea unui genom românesc de referință.
ROGEN devine ancla strategică a cercetării!
Această resursă strategică va facilita dezvoltarea de instrumente medicale calibrate specific profilului genetic al românilor, permițând identificarea riscurilor, ameliorarea diagnosticului și personalizarea abordărilor terapeutice în funcție de contextul clinic și de boală.
Participarea la acest congres a marcat o tranziție importantă pentru cercetarea genomică din România, trecând de la faza de acumulare a expertizei prin colaborări internaționale la etapa de construire a infrastructurilor proprii. Viziunea pe termen lung vizează integrarea responsabilă a rezultatelor genetice în practica medicală zilnică, sprijinind astfel medicina personalizată, care adaptează intervențiile la particularitățile fiecărui pacient.
Astfel, congresul de la Oradea a servit nu doar ca platformă de prezentare a progreselor, ci și ca catalizator pentru discuții constructive privind pașii următori în edificarea unei medici genomică funcționale în România.
Sursa informațiilor este Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”.