Care sunt cele trei forme principale ale pestei conform clasifi cării clinice?
Boala evului mediu: riscul actual de ciumă în România, explicat de medici
Știri de ultimă oră
Boli cronice și riscul crescut de abuz de medicamente
Progrese în lupta cu bolile tropicale neglijate
Semnele după masă care pot ascunde un cancer de stomac
AVC ischemic vs. hemoragic: cum le diferențiem și semnele de urgențăPublicat: 07.10.2026 21:34
Comisia de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România a emis o serie de precizări privind pesta, cunoscută și sub numele popular de „ciumă”, în urma suspiciunilor generate de decesul unei cercetătoare de la un institut de cercetare din Siberia, regiunea Irkutsk.
Specialiștii au remarcat că, deși boala provocată de bacteriei Yersinia pestis are un trecut sinistru, ea poate fi vindecată cu antibiotice, pentruutsă că diagnosticul este făcut timpurie și tratamentul inițiat fără întârzieri.
„Boala Evului Mediu” încă există, a subliniat Comisia, și continuă să reprezinte o problemă de sănătate publică în unele părți ale lumii, chiar și în secolul XXI. Deși nu mai apare în forme epidemice masive ca în trecut, riscul de infecție persistă în zone endemice, iar cazurile izolate pot să ridique îngrijori, mai ales când apar simptome sugestive pentru forma pneumonică, care are potențial de transmitere interumană.
Medicii au detaliat modul în care se produce contagiaza. Pesta este o zoonoză, adică o boală care trece de la animale la om. Vectorul principal este puricul infectat, care se hrănește cu sânge de rozătoare bolnavă – în special șobolani – și apoi atace un om. Cea mai frecventă modalitate de transmitere este prin țepătura acestui insect parazit. Totuși, nu este exclusă posibilitatea altor căi de contagiază, inclusiv prin contact direct cu țesuturile sau secrețiile unui individ infectat.
În cazul formei pneumonice a bolii, bacterii se acumulează în plămâni și pot fi eliminate prin tuse, ceea ce face posibilă transmiterea prin aer, de la o persoană la alta, prin dropletii respiratorii.
Istoricului bolii, pesta a fost responsabilă pentru trei mari pandemii devastatoare înainte de epoca antibioticelor, fiecare asociată cu率uri de mortalitate foarte ridicate. De-a lungul secolelor, îmbunătățirile în higienă personală și comunitară, măsurile de sănătate publică – precum controlul rozătoarelor și dezinsectarea – au dus la o scădere semnificativă a incidentei.
Totuși, punctul de tournure a fost descoperirea și utilizarea largă a antibioticelor, care au transformat pesta de o boală adesea fatală într-o afecțiune tratabilă, pentruutsă că intervenția medicală apare rapid.
Conform clasificării clinice accettate de experti, pesta poate prezenta trei forme principale: bubonică, septicemică și pneumonică. Forma bubonică, cea mai întâlnită, se manifestează prin apariția de buboane – ganglioni limfatici măriți, dureroși și sensibilă la palpă – în zona apropiată de locul țepăturii puricelui, de obicei în inghinală, axilă sau gât.
Această formă nu este, de regulă, contagioasă de la om la om, dar poate complica dacă bacterii se răspândesc în sânge.
Când infecția ajunge să invadă sistemul circulatoriu, apare forma septicemică, care caracterizează o răspândire sistemică a bacteriei în organism. Aceasta duce rapid la tulburări de coagulare, ipotensiune și insuficiență organelor, iar fără tratament, evoluează spre moarte într-un termen scurt.
Simptomii includ febră înaltă, frig, dureri abdominale și hemoragii interne.
Forma pneumonică afectează direct plămânii și este singurele variantă capabilă de transmitere interumană prin aer. Simptomii includ tuse severă (uneori cu hemoptizie), dureri de piept, dificultate în respirație și febră.
Dacă nu este tratată în primele 24 de ore, această formă are o rată de mortalitate foarte mare, apropiată de 100%, iar chiar și cu tratament, promptitudinea este vitală.
Medicii au subliniat reiterat că, indiferent de formă, pesta Totuși, eficacitatea depinde de cel mai scurt timp posibil între apariția simptomilor și începutul tratamentului. Un întârziere de doar câteva ore poate face diferența între recuperare și esitare fatală.
Ce date furnizează OMS și Colegiul Medicilor din România despre pesta?
În lipsa intervenției medicale, datele arată o variabilitate semnificativă în mortalitate în funcție de formă. Pentru forma bubonică, rata deceselor se situează între 30% și 60%, în timp ce formele septicemică și pneumonică, dacă nu sunt tratate, au o tendință de a fi aproape universale fatale.
Această diferență subliniază criticitatea diagnosticului precoce, mai ales în contexte unde simptomele pot fi confundate cu cele ale altor infecții respiratorii bacteriene.
Conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și relayate de Colegiul Medicilor din România, în intervalul 2019–2025, majoritatea cazurilor confirmați de pestă au fost raportați din două state africane: Republica Democratică Congo și Madagascar. Aceste țări rămân focuri endemice din cauza combinației dintre prezența rozătoarelor bolnavă, condiții socioeconomice dificile și acces limitat la servicii de sănătate. Totuși, cazuri izolate au fost identificate și în alte părți ale lumii, inclusiv în Asia și chiar în zone rurale ale Statelor Unite ale Americii.
Precizările publicate de Comisia au avut loc în cadrul unei serii de comunicări destinate să combata dezinformarea și să asigure că publicul primește informații medicale validate, neutre și responsabile. În acest spirit, profesoara univ. dr.
Simin Aysel Florescu, președinta Comisiei de Boli Infecțioase, a declarat: Pesta nu a dispărut, dar în prezent poate fi tratată eficient, pentruutsă că avem la dispozitie antibiotice puternice și protocole clare de management.
Cheia este viteza: diagnosticul rapid și administrația fără întârzieră a medicamentelor pot face diferența între viață și moarte.
În același sens, profesoara univ. dr.
Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, a accentuat responsabilitatea instituțiilor medicale de a furniza claritate în momentele de incertitudine: Ne dorim că, atunci când în spațiul public apar discuții despre sănătate, Colegiul să fie o sursă de încredere, oferind date corecte, interprețate cu serietate și prezentate în mod accesibil.
Este esențial ca cetățenii să poată face alegeri informate, bazate pe dovadă, nu pe frică sau speculație.
Aceste declarații au urmat un eveniment care a atras atenția internațională: moartea unei cercetătoare de la un Institut de Cercetare peste Ciumă din Irkutsk, Siberia.
Deși autoritățile ruse nu au confirmat oficial cauza decesului – nici nu au exclus infectia cu Yersinia pestis – au fost imediat luate măsuri de precauție, inclusiv izolarea contactelor strâinse și monitorizarea medicală a persoanelor care au putut fi expuse.
Simptomele rapoartate au sugerat posibilitatea unei forme pneumonice, ceea ce a declanșat preoccupări din cauza potențialului de transmitere aeriană.
Reacția nu a rămas limitată la frontierele ruse. Organizația Mondială a Sănătății a sollicitat explicări suplimentare de la Moscovia privind situația din Siberia, iar Statele Unite au anunțat că monitorizează activ evoluția cazului.
În acest context, ambasada SUA la Moscova a emis, pe 6 octombrie 2026, un avertisment medical special, recomandând persoanelor care au fost în zona Irkutsk să fie atentă la simptomele febrei, tusei sau durerilor de piept și să seekă ajutor medical imediat în casoarele de agravare.
Deși cazul din Siberia nu a fost confirmat ca infecție cu pestă, a servit ca amintire că boala, deși rară în Europa de Vest, rămâne o realitate în anumite zone ale lumii și necesită vigilantă constantă, informare corectă și gata de acțiune a sistemelor de sănătate publică. Colegiul Medicilor din România continuă să susțină abordarea bazată pe evidență, promovând educația și pregătirea ca cele mai eficiente instrumente în fața oricărei amenințări infectioase, cunoscute sau emergente.
