Cum funcționează mecanismul?
O studiu recent a scos la iveală o conexiune neașteptată: microorganismele care trăiesc pe limba noastră ar putea influența cât de repede procesăm informațiile.
Știri de ultimă oră
Boli cronice și riscul crescut de abuz de medicamente
Progrese în lupta cu bolile tropicale neglijate
Semnele după masă care pot ascunde un cancer de stomac
AVC ischemic vs. hemoragic: cum le diferențiem și semnele de urgențăCercetarea, realizată pe 60 de persoane sănătoase din Regatul Unit și Belgia, arată o legătură statistică clară între diversitatea microbiomei orale și performanțele la teste de inteligență.
Secretul stă în nitrați. Când mâncăm alimente bogate în acești compuși, precum sfecla roșie, o parte din ei ajunge în sânge, dar se reîntoarce apoi în gură. Aici, bacteriile de pe limbă îi transformă în nitriți. Aceștia sunt esențiali pentru producerea oxidului de azot, o moleculă care dilată vasele de sânge și îmbunătățește circulația. De aceea, specialiștii investighează dacă ecosistemul din gură poate modula concentrarea, memoria și rapiditatea gândirii.
Ce au descoperit cercetătorii?
Proiectul, coordonat de dr. Joanna E. L’Heureux de la Universitatea din Exeter și de parteneri de la Vrije Universiteit Brussel, a inclus 15 tineri (20-30 ani) și 15 persoane vârstnice (60-70 ani) din fiecare țară.
Rezultatele au fost publicate în revista PLOS ONE. Participanții au făcut teste cognitive, iar echipa a măsurat tensiunea arterială și a prelevat sânge, salivă și tampoane de pe limbă.
Cât de sigure sunt concluziile?
O descoperire consistentă în ambele locații: cei cu o densitate mai mare a bacteriei Prevotella histicola au avut timpi de reacție mai scurți la anumite sarcini, conform ScienceAlert. Haemophilus parainfluenzae a avut efecte variabile: în Belgia s-a asociat cu o reacție mai rapidă și o memorie de lucru mai bună, dar în Marea Britanie impactul a fost mai puțin previzibil.
Echipa a identificat și 17 tipuri de bacterii care diferă semnificativ între cele două grupe de vârstă, speciile legate de problemele gingivale fiind mai prezente la vârstnici.
Autorii subliniază că studiul are un caracter exploratoriu și nu dovedește o cauzalitate directă. Factori precum alimentația sau exercițiul fizic nu au fost controlați strict, iar eșantionul mic impune validarea prin studii mai mari. Deși datele nu confirmă că putem opri scăderea capacităților cognitive ajustând flora orală, ele deschid o perspectivă nouă asupra interacțiunii dintre bacteriile din gură și activitatea neuronală.
