Cercetătorii au găsit anticorpi care neutralizează virusul rujeolei

Analiza structurală a interacțiunii dintre virus și anticorpi a fost realizată

O echipă de specialiști de la Vanderbilt Health, împreună cu partenerii săi, a reușit să identifice două tipuri de anticorpi umani capabili să neutralizeze virusul care provoacă rujeola, reducând semnificativ capacitatea acestuia de a se replica. Această descoperire științifică, publicată recent în revista Cell Reports Medicine, deschide perspective noi pentru dezvoltarea primului tratament specific împotriva acestei boli, o soluție care ar putea fi crucială pentru categoriile de pacienți care nu pot beneficia de vaccinare.

Știri de ultimă oră

CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiuAspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu MureșFederația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurile

Contextul epidemiologic actual explică urgența acestei investigații. Deși rujeola a fost considerată, timp de mulți ani, o afecțiune controlabilă exclusiv prin programele masive de imunizare, reapariția unor focare de infecție a readus boala în centrul atenției medicale. Această tendință este vizibilă și în statistici: Centrele pentru Control și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite au consemnat 3.659 de cazuri confirmate de rujeolă în anul 2026, date valabile până la data de 24 septembrie. Din totalul acestor cazuri, 95% au fost legate direct de focare active. Pentru a pune în perspectivă creșterea, în 2025 numărul de cazuri confirmate a fost de 2.289. Un alt indicator îngrijorător este scăderea ratei de vaccinare: acoperirea cu vaccinul combinat împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR/MMR) în rândul copiilor de grădiniță a coborât de la 95,2% în anul școlar 2019–2020 la 92,4% în perioada 2025–2026.

Scăderea acoperirii vaccinale expune comunitățile la un risc crescut de propagare rapidă a virusului, mai ales acolo unde există persoane nevaccinate sau vaccinate parțial.

Innovația tehnologică din spatele acestei descoperiri constă în izolarea a doi anticorpi monoclonali umani, denumiți MeV-15 și MeV-104. Aceștia au fost extrași de la două persoane care trecuseră anterior printr-o infecție cu rujeolă, oferind astfel un model natural de Mecanismul de acțiune al acestor anticorpi este precis: ei se leagă de proteina F, o componentă structurală situată pe suprafața exterioră a virusului. Proteina F este fundamentală pentru procesul de fuziune a virusului cu membrana celulară a gazdei, permițând pătrunderea agentului patogen în interiorul celulei. Prin blocarea acestei proteine, anticorpii MeV-15 și MeV-104 împiedică virusul să inițieze infecția, acționând ca un fel de barieră fizică și chimică.

Analiza structurală a interacțiunii dintre virus și anticorpi a fost realizată folosind tehnologii avansate, inclusiv microscopia electronică. Studiul a determinat structura complexului format din proteina F a virusului și cei doi anticorpi la o rezoluție de 2,9 Ångströmi. Aceste date detaliate au confirmat ipoteza privind modul în care MeV-15 și MeV-104 se fixează de ținta lor, validând mecanismul de neutralizare. Importanța acestor rezultate nu se limitează doar la profilaxie, adică prevenirea infecției înainte de expunere. Experimentele preclinice au demonstrat că administrarea anticorpilor este eficace și în fază terapeutică, adică după ce infecția s-a instalat deja. În ambele scenarii – profilactic și terapeutic – s-a observat o inhibare semnificativă a replicării virale în două modele animale distincte.

Această flexibilitate de utilizare este esențială pentru viitorul farmaceutic. Un astfel de medicament nu ar fi conceput doar pentru a proteja persoanele sănătoase înainte de o posibilă expunere, ci ar putea fi folosit și pentru a trata indivizii deja infectați sau expuși, presupunând că studiile clinice viitoare vor valida siguranța și eficiența dozelor. Totuși, experții subliniază că succesul în laborator și la animale nu garantează automat eficacitatea la om. Sunt necesare studii clinice riguroase pentru a stabili doza optimă, durata de persistare în organism, profilul de siguranță și eventualele reacții adverse.

Aspectul comercial și de dezvoltare a fost preluat de Saravir Biopharma

Dr. James Crowe Jr., directorul Centrului Vanderbilt pentru Terapii cu Anticorpi și autorul corespondent al studiului, a explicat motivația din spatele accelerării acestui proiect. El a menționat că presiunea exercitată de focarele emergente de infecții cu rujeolă a impus o grabă în identificarea anticorpilor umani capabili să combată virusul. Crowe, cunoscut pentru munca sa în dezvoltarea terapiei cu anticorpi monoclonali contra mai multor virusuri patogene, a exprimat entuziasmul pentru colaborarea cu compania Saravir Biopharma. Scopul declarat este de a transforma aceste descoperiri în contramăsuri medicale practice, oferind beneficii directe pacienților aflați în grupurile de risc ridicat.

Cine ar beneficia cel mai mult de o astfel de terapie? Deși vaccinarea rămâne stâlpul principal al prevenirii rujeolei, există segmente ale populației pentru care vaccinul cu virus viu atenuat este contraindicat sau nu oferă protecția dorită. Aceste categorii includ, în anumite condiții, femeile gravide, sugarii care nu au atins vârsta minimă pentru vaccinare și persoanele cu sistemul imunitar grav compromis. Ultimele grupuri includ pacienții care urmează tratamente oncohematologice pentru cancer sau cei afectați de boli autoimune severe. Pentru aceștia, o terapie bazată pe anticorpi monoclonali ar reprezenta o alternativă vitală în caz de expunere sau de boală activă.

Aspectul comercial și de dezvoltare a fost preluat de Saravir Biopharma, o companie fondată în 2025 cu misiunea explicită de a crea prima terapie cu anticorpi monoclonali anti-rujeolă. Drepturile de licență pentru anticorpii MeV-15 și MeV-104 au fost transferate acestei entități, care intenționează să strângă finanțările necesare pentru continuarea dezvoltării preclinice și pentru inițierea testărilor pe oameni. Pe site-ul companiei, cei doi anticorpi sunt prezentați ca fiind candidații principali ai portofoliului, susținuți de date preclinice care includ testele de neutralizare și studiile de protecție la animale.

Dr. Ron Moss, președintele și directorul executiv al Saravir Biopharma, a oferit estimări privind cronograma proiectului. Conform declarațiilor sale, transmise prin intermediul Medical Xpress, termenul estimat pentru atingerea etapei clinice este de aproximativ 18 luni până la doi ani. Moss a subliniat însă că acest interval ar putea fi scurtat considerabil dacă finanțarea necesară va fi obținută într-un ritm accelerat. „Doi ani este o estimare prudentă. Când vom obține finanțarea, considerăm că acest termen ar putea fi scurtat considerabil”, a precizat el.

Deși perspectivele sunt optimiste, este important de menționat că nu suntem încă în fața unui „tratament finalizat” pentru rujeolă. Există un decalaj semnificativ între un anticorp care funcționează în condiții de laborator și un medicament gata de administrare pacienților. Întrebările privind siguranța, dozajul și eficacitatea pe termen lung pot fi Până atunci, vaccinarea cu două doze de ROR/MMR rămâne, conform CDC, metoda cea mai eficientă de prevenire a bolii. Cu toate acestea, dacă rezultatele viitoare vor confirma datele actuale, anticorpii MeV-15 și MeV-104 ar putea inaugura o paradigmă nouă în medicina infecțioasă: o terapie țintită, personalizată, destinată exclusiv persoanelor pentru care vaccinarea standard nu este o opțiune viabilă.

Detalii bibliografice referitoare la studiu: Articolul original a fost scris de Laura S. Handal și colegii săi, intitulat „Human monoclonal antibodies with potent neutralization and protection against the measles virus fusion protein trimer”, publicat în revista Cell Reports Medicine în anul 2026, cu DOI-ul 10.1016/j.xcrm.2026.103081.