Poiană: De ce pacienții mai cumpără singuri medicamentele?
În anul curent, un manager din Spitalul Clinic Județean Prof. Dr.
Știri de ultimă oră
Vaccinurile gratuite și compensate vor fi extinse și pentru neasigurați
Gripa la vârstnici: riscul de infarct și AVC crește de zece ori
Horațiu Moldovan: Educația pentru sănătate, materie obligatorie de la grădiniță
Tratamentul stenozei aortice strânse și regurgitării aortice: opțiuni moderne și eficienteEduard Apetrei din Buhuși a semnalat o practică care, în opinia lui, nu are loc într-un sistem sănătos al secolului XXI: trimiterea pacienților internați să cumpere singuri medicamentele necesare tratamentului.
Constantin Poiană, economist și manager al spitalului, a declarat în exclusivitate pentru DC Medical și DC News că o astfel de situație nu poate fi considerată normală, nici chiar în 2026, când așteptările privind calitatea serviciilor medicale ar trebui să fie mult mai ridicate.
El a explicat că internarea într-un spital presupune, prin definiție, primirea unei îngrijiri complete, inclusiv accesul la medicația esențială pentru stabilirea și îmbunătățirea stării de sănătate. Deci, atunci când un pacient primește indicația să se ducă în afara unității medicale pentru a cumpăra medicamentele pe baza unei simple indicații scrise pe un bilet, aceasta devine, conform lui Poiană, o absurditate.
„Nu poți aștepta de un individ vulnerabil, deja supus stresului internării, să navigateze în farmacii, să compare prețuri și să platească din buzunarul propriu pentru ce ar trebui să-i fie asigurat de către instituția care l-a primit”, a afirmat managerul.
Poiană a făcut un paralelism sugestiv: așa cum nu ar fi acceptabil să trimiți un pacient să-și curățească patul sau să prepare masa proprie pentru că lipsește personalul auxiliar, la fel de nejustificată este lipsa medicamentelor din cadrul spitalului. Un spital care nu poate asigura tratamentul farmacologic de bază nu îndeplinește misiunea fundamentală pentru care a fost creat.
El a insistat că condițiile de internare trebuie să includă nu doar un pat curat și o cameră bine încălzită, ci și resursele necesare pentru a efectua intervențiile medicale planificate, printre care și medicamentele.
Pacienții sunt trimiși să își cumpere singuri medicamentele?
Declarările sale apar în momentul în care unitățile de sănătate din România se confruntă cu presiuni financiare semnificative, generate de creșterea prețurilor produselor farmaceutice, a materialelor sanitare, a energiei electrice și termice, precum și a mentenanței echipamentelor medicale complexe. Deși aceste presiuni sunt reale și afectează bugetele spitailor, managerul a clarificat că ele nu justifică transferarea costului către pacienți, mai ales cei internați, care sunt deja într-o stare de vulnerabilitate.
De la perspectiva pacientului, efectul acestei practici este direct și devastator: trebuie să cheltuie din economii personale, chiar și din suma destinată altor nevoi esențiale, pentru a obține medicamentele ce ar trebui să fie furnizate gratuit sau prin asigurare în cadrul spitalului. Aceasta nu doar crește stresul financiar, ci poate duce și la încetarea tratamentului, agravarea bolii sau chiar la renunțarea la spital pentru frica costurilor suplimentare.
Poiană a concluzionat printr-un apel spre reevaluaţia priorităților în sistemul de sănătate public.
A sugerat că ar fi ideal să se redirecționeze resursele spre plata serviciilor medicale și a complexității asistenziale, în loc să se permită situații în care pacientul devine, de facto, financiatorul propriului tratament.
„Este nevoie de o schimbare de mentalitate”, a spus.
„Un spital nu este un loc unde se vinde speranță și se cere plătă pentru ce ar trebui să fie de bază”.
Soluția nu este transferarea costului către individ, ci găsirea de modalități să se asigure finanțarea adecvată pentru toate componentele îngrijirii, inclusiv medicația. Fără aceasta, riscul este să ajungem la un sistem în care sănătatea devine un privilej, nu un drept.
