Se schimbă principiul de la medicamente centrate pe pacient la cele centrate pe
CP- de la medicamente centrate pe pacient la medicamente centrate pe administrare? Home • Medicină de top de Sanador • CP- De la medicament centrat pe pacient la medicament centrat pe administrare?
Știri de ultimă oră
Republicii intensifică presiunea pentru a restricționa medicamentele pentru dependența de opioide
Sprijin limitat pentru cabinetele medicilor de familie din mediul rural
Cum să faci față alergiilor de primăvară cu ajutorul uleiurilor esențiale?
Vitamina care reduce riscul de cancer de piele cu aproape 50%Publicat: 05-06-2026, 11: 46 Editura CSID de la medicina centrată pe pacient la medicina centrată pe administrare? 3 fotografii Vezi galeria foto Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Follow us in Discover Cuprins 1.
Proiectul contrazice principiile declarate ale CNAS 2. Proiectul introduce protecţionism administrativ şi creează premisele concurenţei neloiale 3. Capacitatea nu este de acces și formula nu tratează pacienții 4.
Proiectul poate elimina modelele medicale de înaltă performanță 5. Oncologia arată de ce România are nevoie de mai multă capacitate reală, nu mai puține opțiuni 6.
SANADOR solicită o abordare bazată pe date, calitate, rezultate și impact asupra pacientului SANADOR consideră că proiectul Ordinului de completare a normelor tehnice pentru punerea în aplicare a programelor naționale de sănătate curativă, publicat de CNAS în ceea ce privește transparența decizională, poate schimba fundamental modul în care programele naționale de sănătate curativă sunt efectuate și pot restricționa accesul pacienților la servicii medicale esențiale.
Dincolo de diferitele formule propuse, proiectul introduce o schimbare de principiu: pacientul nu mai este punctul de pornire al finanțării, ci devine rezultatul rezidual al unei evaluări administrative a capacității furnizorilor publici. În loc de banii care urmează pacientului către furnizorul care poate furniza serviciul medical necesar, în ceea ce privește calitatea, siguranța, promptitudinea și continuitatea, pacientul devine dependent de o formulă care decide dacă furnizorii privați mai pot participa sau nu la programele naționale.
Se schimbă sistemul de la medicamente centrate pe pacient la cele centrate pe
Proiectul promite transparență, dar riscă să ofere opțiuni limitate pentru pacienți, să reducă concurența și protecția administrativă a capacităților publice, indiferent dacă acestea 1.
Proiectul contrazice principiile declarate ale CNAS CNAS a argumentat public că nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată din punct de vedere administrativ şi că finanţarea trebuie să urmeze pacientul şi serviciile prestate efectiv.
Proiectul avut în vedere face exact contrariul: nu permite finanţarea pentru a urmări pacientul la furnizorul autorizat, contractabil şi ales, ci face ca accesul furnizorilor privaţi să fie supus unei evaluări administrative a capacităţii publice. Sfaturi 81 copii salvați prin misiuni cardiopediatrice SANADOR. Profesore.
Victor Costache: În România există. 81 de copii cu malformaţii congenitale ale inimii au primit o nouă şansă de a trăi prin misiuni. În același timp, dreptul pacientului de a alege furnizorul este golit de conținut. Pacientul nu mai alege între furnizorii disponibili, competenţi, autorizaţi şi contractabili, ci doar între celelalte opţiuni după ce statul a decis că furnizorii privaţi nu mai sunt necesari.
Un drept de alegere nu poate fi real dacă statul limitează în mod artificial furnizorii eligibili din care pacientul poate alege. 2.
Un sistem public performant nu trebuie protejat din punct de vedere administrativ de concurenţă. Şi un sistem public care are probleme de acces, timpi de aşteptare, lipsa de personal, echipamente inegale sau rute fragmentate nu se îmbunătăţeşte prin eliminarea alternativelor pentru pacient.
Proiectul CNAS nu exercită presiuni asupra furnizorilor publici pentru a deveni mai eficient, mai accesibil și orientat către pacient. Dimpotrivă, aceasta face din capacitatea publică un criteriu pentru excluderea furnizorilor privați. Aceasta nu este o politică de stimulare a performanţelor, ci o politică de protecţionism administrativ. În loc să stimuleze calitatea, concurența și rezultatele, proiectul poate menține exact acele deficiențe pe care programele naționale ar trebui să le depășească.
