Rogobete a subliniat că acest act nu este doar o formalitate, ci un angajament
Titlu nou: Strategii inovatoare pentru diagnostic și îngrijire: Ministerul Sănătății lansează un plan cuprinzător pentru pacienții cu afecțiuni rare
Știri de ultimă oră
CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiu
Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice
„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu Mureș
Federația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurileÎn cadrul unei inițiave dedicate sănătății persoanelor cu diagnostice complexe, șeful Ministerului Sănătății, Alexandru Rogobete, a prezentat un pachet de măsuri destinate să transforme abordarea medicală a acestor cazuri. Evenimentul, denumit „Memorandum pentru viitor: Persoanele care trăiesc cu boli rare, prioritate pentru sistemul de sănătate”, a avut loc la Facultatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din capitală. Ocazia a fost marcată de semnarea unui document-cheie care consolidează parteneriatul dintre autoritățile centrale, mediul academic, organizațiile de pacienți și profesioniștii din sectorul medical.
Rogobete a subliniat că acest act nu este doar o formalitate, ci un angajament concret de colaborare. „Este mai mult decât un Memorandum, este mai mult decât un angajament scris. Este o primă formă de colaborare concretă între instituția centrală – Ministerul Sănătății, universități, asociații de pacienți, ARPIM și alți profesioniști din sănătate în acest domeniu”, a precizat ministrul, evidențiind că documentul marchează începutul unei sinergii instituționale esențiale pentru îmbunătățirea calității îngrijirii.
Primul pilon al strategiei anunțate vizează extinderea și consolidarea Programului Național de Screening Neonatal. Obiectivul este detectarea precoce a unor afecțiuni rare încă din primele zile de viață a copilului. Conform declarațiilor șefului portofoliului de sănătate, identificarea rapidă a patologiei este crucială, deoarece permite inițierea tratamentului în faza optimă. „Putem trata doar dacă diagnosticăm la timp”, a afirmat Rogobete, subliniind că întârzierea diagnosticului poate agrava evoluția bolii și complica accesul la îngrijire.
A treia prioritate vizează tranziția critică a pacienților din sistemul
Al doilea obiectiv se concentrează pe structura echipelor medicale din centrele specializate. Ministrul a explicat că natura complexă a bolilor rare impune o abordare echipală, nu individuală. „Un al doilea obiectiv este ca centrele integrate pentru tratamentul pacienților cu boli rare să își extindă echipa multidisciplinară pentru că aici nu discutăm doar despre un medic. Aici discutăm despre o echipă complexă din mai mulți specialiști, din mai multe specialități și voi deschide acest subiect la Casa Națională de Asigurări de Sănătate unde atenția este alocată individual pentru fiecare specialitate.
Eu cred că în aceste centre integrate complexe avem nevoie de pachete de servicii care să includă decontarea serviciilor în regim multidisciplinar, pentru că așa este profilul acestei patologii”, a detaliat Alexandru Rogobete, anunțând deschiderea unor negocieri cu reprezentanții asigurărilor de sănătate pentru a adapta sistemele de decontare la realitățile clinice ale acestor afecțiuni.
A treia prioritate vizează tranziția critică a pacienților din sistemul pediatric în cel de adulți. Multe afecțiuni rare necesită o monitorizare pe toată durata vieții, iar schimbarea de regim medical poate crea lacune în îngrijire. Autoritățile doresc să asigure că niciun pacient nu rămâne fără acces la tratament în această perioadă de trecere. Scopul este de a elimina obstacolele care împiedică identificarea specialiștilor potriviți pentru a preia cazul după încheierea vârstei copilăriei.
În încheiere, ministrul a subliniat că implementarea acestor trei direcții necesită clarificarea mecanismelor administrative ale sistemului de sănătate. Aceste ajustări birocratice sunt esențiale pentru echilibrarea resurselor și pentru facilitarea accesului la diagnostic și tratament. „Aceste trei obiective care sunt mai degrabă birocratice și au legătură cu a clarifica modul în care funcționează sistemul de sănătate pentru această componentă poate aduce un mare beneficiu și pot echilibra sistemul în această direcție. Cercetarea, inovația, monitorizarea adecvată cred că sunt principalele obiective ale noastre în perioada imediat următoare astfel încât să putem dezvolta cât de mult această componentă”, a conchis Alexandru Rogobete, arătând că eforturile viitoare se vor concentra pe cercetare, inovare și monitorizare riguroasă.
În esență, planul anunțat vizează o restructurare completă a modului în care România abordează diagnosticarea rapidă, coordonarea echipei medicale și continuitatea tratamentului pe parcursul întregii vieții pacienților cu boli rare.