De ce se numește „sânge universal”?
Există o grupă sanguină pe care o au doar câteva zeci de oameni în toată lumea. Se numește „sânge de aur” și este atât de rară încât poate face diferența dintre viață și moarte pentru mulți pacienți.
Știri de ultimă oră
CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiu
Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice
„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu Mureș
Federația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurileAceasta este Rh-null, un fenotip întâlnit la un număr extrem de mic de persoane la nivel mondial. Particularitatea sa constă în lipsa antigenelor din sistemul Rh de pe suprafața globulelor roșii. Această caracteristică îl face extrem de valoros în anumite situații medicale, dar îi creează și probleme serioase posesorilor săi când au nevoie, la rândul lor, de o transfuzie.
Absența tuturor celor șase antigene Rh (C, D, E, c, e și d) transformă acest tip de sânge într-un „donor universal” pentru sistemul Rh.
În timp ce majoritatea pacienților pot primi sânge doar de la donatori care împărtășesc aceleași antigene, receptorii Rh-null pot primi transfuzii de la aproape orice altă grupă.
Ce provocări aduce această raritate!
Sistemul imunitar al pacientului nu recunoaște antigenii străini ca pe inamici, ceea ce reduce drastic riscul de reacții hemolitice severe.
Această proprietate unică face ca stocurile de sânge Rh-null să fie un asset critic pentru spitalele de traumă și secțiile de terapie intensivă, unde timpul de procesare a probelor este esențial pentru supraviețuirea pacientului.
Deși beneficiile clinice sunt evidente, raritatea extremă a fenotipului – estimată la sub 0,001% din populație – creează o provocare logistică majoră pentru băncile de sânge. Multe țări mențin registre dedicate, iar unele instituții europene colaborează prin rețele internaționale pentru a localiza rapid unitățile de concentrat de eritrocite compatibile.
Fără aceste rețele, un pacient Rh-null implicat într-un accident grav ar putea aștepta ore critice până la identificarea unui donator compatibil, subliniind necesitatea unei coordonări stricte la nivel global pentru a asigura disponibilitatea constantă a acestei resurse biologice rare.
