Sfecla roșie îți poate îmbunătăți sănătatea inimii!
Băutura naturală care poate contribui la menținerea unei tensiuni arteriale normale și la sănătatea inimii. Specialiștii explică beneficiile și cantitatea recomandată pentru consumul zilnic.
Știri de ultimă oră
Republicii intensifică presiunea pentru a restricționa medicamentele pentru dependența de opioide
Sprijin limitat pentru cabinetele medicilor de familie din mediul rural
Cum să faci față alergiilor de primăvară cu ajutorul uleiurilor esențiale?
Vitamina care reduce riscul de cancer de piele cu aproape 50%Sfecla roșie, o băutură naturală din ce în ce mai populară printre cei preocupați de un stil de viață sănătos, este apreciată pentru efectele sale benefice asupra organismului. Consumată zilnic sau în scop preventiv, susține funcții esențiale precum circulația sanguină, nivelul de energie și procesele metabolice, contribuind la o stare generală de bine.
Corina Pelin, dietetician autorizat, a explicat pentru Digi24. ro principalele proprietăți ale sucului de sfeclă roșie și cantitatea optimă recomandată.
Sfecla roșie este o legumă rădăcinoasă consumată de secole în alimentația tradițională, apreciată astăzi pentru conținutul său bogat în vitamine, minerale și compuși bioactivi.
Sucul de sfeclă roșie este recunoscut pentru impactul său asupra sănătății cardiovasculare. Conținutul ridicat de nitrați alimentari, transformați în organism în oxid nitric, ajută la relaxarea vaselor de sânge și la îmbunătățirea funcției endoteliale. Acest proces favorizează o circulație mai eficientă, crește elasticitatea vasculară și poate contribui la reducerea valorilor tensiunii arteriale.
Pe lângă acestea, susține oxigenarea țesuturilor și eficiența proceselor celulare implicate în producerea energiei, oferind o rezistență mai mare la efort și întârziind apariția oboselii – un aspect important, în special pentru persoanele active sau sportivi.
Îți protejează sfecla inima și mai mult?
Efectele benefice nu se limitează doar la sistemul cardiovascular. Prin optimizarea fluxului sanguin, pot fi influențate și alte funcții ale organismului. O circulație adecvată poate juca un rol în susținerea funcției erectile, având în vedere că sănătatea vasculară este strâns legată de această problemă, frecvent asociată cu afecțiuni precum diabetul sau colesterolul ridicat.
La nivel cerebral, creșterea fluxului sanguin determină o oxigenare mai eficientă, în special în regiunile responsabile de memorie și concentrare. Cercetările realizate pe persoane vârstnice au indicat că acest mecanism poate contribui la menținerea funcțiilor cognitive și la susținerea performanței mentale. În plus, sfecla roșie conține betalaine, compuși cu puternice proprietăți antioxidante, care ajută la combaterea stresului oxidativ și la reducerea inflamației. Aceste efecte protejează celulele și pot contribui la diminuarea riscului de afecțiuni cronice.
Pe plan metabolic, compușii bioactivi din sfeclă pot susține echilibrul organismului. În cazul persoanelor cu diabet, se recomandă consumul legumei întregi, datorită aportului de fibre care ajută la menținerea unui nivel stabil al glicemiei.
De asemenea, acidul folic (vitamina B9) sprijină producerea globulelor roșii, fiind util atât în prevenirea, cât și în susținerea tratamentului anemiei, chiar dacă sfecla roșie nu este o sursă semnificativă de fier.
Pe lângă consumul sub formă de suc, sfecla roșie poate fi integrată ușor în alimentație în diverse moduri.
Poate fi consumată crudă, rasă sau tăiată în felii subțiri și adăugată în salate, dar și preparată termic, prin fierbere sau coacere, apoi asezonată cu ulei de măsline și suc de lămâie.
Sfecla roșie: Secretul unei inimi sănătoase?
De asemenea, poate fi inclusă în smoothie-uri, alături de fructe precum mărul sau de alte legume, cum ar fi morcovul, pentru un gust mai echilibrat.
În ceea ce privește consumul de suc de sfeclă roșie, este recomandată o cantitate moderată, de aproximativ 250-500 ml pe zi.
Totuși, persoanele predispuse la formarea pietrelor la rinichi ar trebui să fie prudente, întrucât sfecla roșie conține oxalați, compuși care pot favoriza apariția acestora în cazul unui consum excesiv, a conchis Corina Pelin.
