Elena Popescu, coordonatoarea proiectului Viață activă
Un studiu recent al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) arată că tensiunea arterială și deficitul de colesterol au scăzut în rândul adulților în vârstă cu obezitate. Pe un eșantion de 12.000 de pacienți cu vârste între 60 și 79 de ani, analiza a constatat că, în ultimii cinci ani, valorile medii ale tensiunii sistolice au scăzut cu 7 mmHg, iar nivelul colesterolului LDL a înregistrat o reducere de 12 mg/dL. Aceste rezultate sunt o schimbare de tendință, deoarece anterior, grupurile cu indicele de masă corporală (IMC) peste 30 erau asociate cu riscuri crescute de hipertensiune și hipercolesterolemie. Cauze ale îmbunătățirii Raportul identifică mai mulți factori care au contribuit la această îmbunătățire.
Știri de ultimă oră
Salata verde, noua sursă de proteine din carne: O premieră mondială
Microplasticele pot traversa bariera placentară și alteră hormonii
Mătasea de păianjen: De la supereroi la medicina viitorului
174 de milioane de lei din PNRR, o gură de oxigen pentru spitalele româneștiPrintre aceștia se numără adoptarea unui regim alimentar bazat pe diete mediteraneene, creșterea accesului la programe de monitorizare a sănătății la nivel comunitar și intensificarea campaniilor de educație privind activitatea fizică moderată. Dr.
Elena Popescu, coordonatoarea proiectului „Viață activă la vârstă”, explică că programul a fost implementat în peste 150 de centre de sănătate, oferind consultații nutriționale gratuite și sesiuni de exerciții adaptate. De asemenea, utilizarea pe scară largă a medicamentelor antihipertensive și a inhibitorilor de statină, prescrise conform noilor ghiduri clinice, a contribuit la normalizarea valorilor biologice. Consecințe asupra sistemului de sănătate Scăderea tensiunii arteriale și a colesterolului în rândul persoanelor cu obezitate vârstnică are implicații semnificative pentru bugetul public. Conform datelor INS, numărul internărilor pentru complicații cardiovasculare a scăzut cu 15% în perioada 2019-2024, reducând presiunea asupra spitalelor și a serviciilor de urgență. Ministrul sănătății, Dr. Ioan Mihăilescu, afirmă că aceste rezultate confirmă că intervențiile preventive pot genera economii substanțiale, fără a compromite calitatea îngrijirii.
Elena Popescu, coordonatoarea proiectului „Viață activă
Pe măsură ce populația continuă să îmbătrânească, experții avertizează că menținerea acestor tendințe pozitive necesită susținerea continuă a politicilor de sănătate publică, investiții în infrastructura de prevenție și adaptarea programelor la nevoile specifice ale grupurilor vulnerabile.