Speranța de viață la nivel global s-a recuperat la nivelul de dinaintea pandemiei

Ce progres a fost observat în tendința generală?

Speranța de viață la nivel mondial a atins din nou valoarea caracteristică perioadei anterioare crizei sanitare, conform celei mai recente analiză publicată de Organizația Mondiale a Sănătății. Această evoluție pozitivă a fost evidențiată în cadrul raportului anual privind starea sănătății populațiilor din toate părțile planetei, eliberat în luna octombrie a anului curent.

Știri de ultimă oră

CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiuAspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu MureșFederația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurile

Deși indicatorul a dus la valori apropiate de cele înregistrate înainte de apariția virulentului SARS-CoV-2, specialiștii avertizează că perspectiva rămâne încovoesoară din cauza unor provocări structurale persistente în sistemele de sănătate.

În anul 2023, speranța de viață la naștere a fost calculată la 73,4 ani, valoare practic identică cu cea raportată în 2019, imediat înainte de declanșarea pandemiei de coronavirus. Acest lucru marchează un semn de recuperare după o scădere semnificativă înregistrată în anul 2021, atunci când, datorită devastării provocate de crisisă sanitară globală, indicatorul a căzut drastic la 71,5 ani – un nivel mai jos decât oricare dintre cei observați în ultimele două decenii.

Această reducere a fost determinantă în principal de creștera exponențială a numărului de decese confirmate, care a ajuns să depășească pragmatica barieră de șapte milioane de victime în cadrul anului marked de incertitudine și pressionare extremă asupra infrastructurilor medicale.

Deși tendința generală indică un progres, ritmul acestei ameliorări a fost calificat de experți ca fiind lent și nesimțit. Un aspect deosebit de relevant este evoluția speranței de viață în stare bună de sănătate, care, spre deosebire de indicatorul global, nu a reușit să recupereze tot terenul pierdut.

În 2023, această variantă a ajuns la 62,8 ani, ceea ce reprezintă o deficită de 0,4 ani în comparație cu nivelul de 63,2 ani înregistrat în anul de referință pre-pandemic.

Diferența dintre cele două măsuri – speranța de viață totală și cea în stare bună de sănătate – subliniază creșterea numărului de ani trăiți în stadii de boală cronicană sau dizabilitate, fenomén ce pune o presiune suplimentară asupra resurselor asistenței medicale și a sistemelor de asistență socială.

Organizația ONU pentru sănătate a subliniat, de asemenea, că, deși au fost înregistrate îmbunătățiri, încă există multe lacuni în abordarea bolilor de durată, care continuă să reprezinte o amenințare majoră pentru populațiile din toate regiunile. Printre acestea, patologiile netransmisibile rămân dominante în structura cauzelor de deces, contribuind în modo semnificativ la mortalitatea globală.

Conform datelor prezentate în raport, din totalul de 61 de milioane de decese înregistrate la scară mondială în anul 2023, aproximativ 33 de milioane – adică peste trei cincimi – au fost atribuite afecțiunilor netransmisibile.

Un semn de progres în infecțiile transmisibile prin contact sexual?

Această proporție a crescut konstant de la 58% la începutul mileniului până la nivelul actual, indicând o tendință de creștere pe termen lung ce necesită intervenții de prevenție și management duraturi.

Printre cele mai frecvente cauze de deces, boala cardiovasculară ischemică a ținut primul loc, fiind responsabilă pentru circa un șesime din totalul decesei, sau exact 16% din toate cazurile. Acest lucru corespunde unui număr absolut de 9,5 milioane de victime în 2023, crescând semnificativ față de cele 3 milioane de decese înregistrate datorită aceleiași afecțiuni în anul 2000.

Pe al doilea poziție s-a clasificat accidentele vasculare cerebrale, urmate étroit de boala pulmonară obstructivă cronică, care a ocupat poziția trei.

Cele mai frecvente afecțiuni ale tractului respiratoriu inferior au fost identificate pe poziția patru, iar boala Alzheimer, împreună cu alte forme de demență, a fost listată pe poziția cinci, cauzând pierderea a 2,1 milioane de vieți.

Un semn de progres a fost observat în domeniu infecțiilor transmisibile prin contact sexual, inclusiv cele cauzate de virusul HIV și sindromul de imunodefuziență acquisă. Deși aceste afecțiuni au fost, pentru o perioadă lungă, considerate dintre cele mai temibile provocări ale sănătății publice, efectele terapiei antiretrovirale și a programelor de prevenire au dus la o reducere semnificativă a mortalității asociate.

Conform estimărilor, numărul de decese legate de HIV/SIDA a scăzut cu 62% în comparație cu anul 2000, reflectând impactul pozitiv al accesului la tratamente și educație sanitară în regiunile previamente cele mai afectate.

Un alt punct de interes din raport privind evoluția cauzelor de deces a fost scăderea semnificativă a impactului bolii provoate de virusul SARS-CoV-2 pe listă. Pentru prima dată de la apariția pandemiei, COVID-19 a ieșit din top 10 al principalelor cauze de deces la nivel mondial, poziționându-se pe locul 14 cu aproximativ 900.000 de decese atribuite direct virusului în anul 2023.

Această scădere marcantă – de la vârful clasificării în ani precedenti la o poziție mai moderată – a fost interpretată de autoritățile sănătății ca o consecință a campanilor de vaccinare, imunității hibride și îmbunătățirilor în managementul cazelor grave, deși ei au precizat că virusul rămâne o prezență semnificativă în contexte epidemiologice locale.

Singure astfel de politici pot transforma o recuperare superficială într-un progres durabil și echitabil pentru toți cetățenii lumii.