Distorsionează salariile piața?
Sistemul medical românesc suferă de inechități structurale adânci care țin în loc finanțarea, afectând atât spitalele de stat, cât și pe cele private. Deși ambele sectoare încearcă să asigure accesul oamenilor la îngrijiri, regulile jocului sunt inegale, iar concurența bazată pe merit are de suferit.
Știri de ultimă oră
CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiu
Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice
„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu Mureș
Federația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurileAceste concluzii apar în cea de-a doua ediție a raportului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, un studiu elaborat de cercetătorii de la Academia de Studii Economice din București care arată exact cum sunt rulate și împărțite fondurile în Sănătate.
Una dintre cele mai mari probleme o reprezintă banii alocați pentru salarii. În spitalele publice, aceștia acoperă peste jumătate din veniturile primite de la Casa Națională de Asಂಜarări de Sănătate (CNAS). Practic, sumele respective vin pe un cu totul alt circuit decât cel pentru serviciile medicale prestate efectiv și nu depind deloc de volumul de muncă sau de performanța medicilor.
Doar că spitalele private nu primesc o astfel de subvenție, ceea ce creează o prăpastie financiară uriașă și oferă unităților de stat un avantaj greu de combatut pentru aceleași proceduri medicale.
Spitalele private duc greul spitalizărilor!
În anul 2025, fluxul de bani din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) doar pentru salariile din spitalele de stat a ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei. Suma a depășit-o pe cea de 14,87 miliarde de lei alocată efectiv pentru decontarea serviciilor spitalicești în același sistem public.
Mai mult, studiul arată că aceste transferuri cresc constant, indiferent câți pacienți sunt tratați sau ce indicatori de performanță se ating, rupându-se total de realitatea din teren.
De cealaltă parte, rolul sectorului privat în sistemul sanitar este greu de ignorat. În 2025, clinicile și spitalele private au preluat 2,31 milioane de cazuri de spitalizare de zi, adică aproape 40% din totalul la nivel național. Cristian Hotoboc, președintele Asociației PALMED, a atras atenția că cele două sectoare trebuie să se completeze reciproc pentru a împinge performanța în sus. Totuși, ca să existe o competiție cinstită, regulile trebuie să fie aceleași pentru toți, bazate pe calitate, eficiență și pe nevoile pacientului, nu pe avantaje financiare mascate.
Pacienții plătesc diferențele din buzunar?
Liderul PALMED a criticat faptul că problemele din Sănătate rămân blocate în discuții sterile și mese rotunde, în loc să se transforme în măsuri care să aducă puțină predictibilitate. Mai mult, el a subliniat că fiecare schimbare de Guvern readuce totul la zero, ștergând cu buretele concluziile de până atunci.
Un alt diagnostic pus de studiu este că tarifele pe care le decontează CNAS nu acoperă costurile reale ale tratamentelor, indiferent cine ține spitalul. La stat, gaura este acoperită din subvențiile pentru salarii și alte infuzii de bani, în timp ce privatul trebuie să suporte diferența din resursele proprii.
Rezultatul direct se vede în buzunarul pacientului, care ajunge de multe ori să plătească diferența dintre cât decontează statul și cât costă cu adevărat o intervenție, în lipsa unor mecanisme clare de compensare în mediul privat.
Să măsurăm performanța dincolo de buget!
Cercetătorii vin și cu o soluție: recalibrarea tarifelor astfel încât să reflecte costul real, incluzând și partea salarială, dar și tăierea treptată a subvențiilor separate pentru salarii. O astfel de tranziție ar dura în jur de 3-4 ani. La rândul său, PALMED cere o finanțare curată, legată de costurile reale și aplicată la fel pentru toți cei care au contract cu CNAS.
Principiul de la care trebuie pornit este neutralitatea: aceeași plată pentru același serviciu medical, fie că pacientul merge la stat, fie la privat, astfel încât cel care are cu adevărat de câștigat să fie pacientul.
În plus, reprezentanții PALMED insistă că eficiența sistemului trebuie măsurată corect. Evoluția banilor între 2023 și 2025 trebuie legată direct de serviciile livrate și de starea de sănătate a populației. Nu ne putem uita doar la cât s-a cheltuit, ci trebuie să analizăm timpii de așteptare, accesul oamenilor la servicii în teritoriu, cât de complexe sunt cazurile raportate la costuri, calitatea tehnică a actului medical, rezultatele clinice și, nu în ultimul rând, cât de mulțumiți pleacă pacienții acasă.
Aceștia sunt parametrii după care ar trebui evaluat sistemul sanitar.
