Câte mușcături de șarpe vor fi în următorii ani!
Studiul arată că tot mai mulți șerpi s-ar putea apropia de zone dens populate, precum și de regiuni care nu s-au confruntat până acum cu specii veninoase, în încercarea de a scăpa de temperaturile în creștere și de distrugerea habitatelor cauzată de oameni. Statisticile privind mușcăturile de șarpe sunt adesea incomplete și greu de accesat, însă majoritatea cazurilor se înregistrează în zonele tropicale, în special în Asia de Sud.
Știri de ultimă oră
Cum să faci față alergiilor de primăvară cu ajutorul uleiurilor esențiale?
Vitamina care reduce riscul de cancer de piele cu aproape 50%
Industria farmaceutică se schimbă radical în spațiu
Bolile care scutesc de reevaluarea handicapului în 2026Potrivit autorilor studiului, există aproximativ patru milioane de cazuri noi anual.
Cu toate acestea, deși riscurile erau în mare parte înțelese la nivel local și național, până acum existau foarte puține date clare despre modul în care acestea s-ar putea schimba în viitor din cauza creșterii populației și a tendințelor climatice.
Noul studiu utilizează o gamă largă de baze de date publice și private, arhive muzeale, literatură științifică și platforme online pentru a înțelege mult mai detaliat unde trăiesc cei mai veninoși șerpi din lume. Cercetătorii încearcă apoi să prevadă cum le vor modifica temperaturile mai ridicate arealele până în 2050 și 2090.
Viperele din Europa și-ar putea schimba habitatulMai multe specii de șerpi ar putea fi forțate să își găsească noi habitate în următorii ani, atât din cauza schimbărilor peisajului, cât și a presiunilor climatice.
Printre acestea se numără mocasinii de apă „cottonmouth” din America de Nord, cobrele scuipătoare africane și viperele din America de Sud și Europa, precum și kraiții din Asia.
Având în vedere că unele dintre aceste specii extrem de periculoase ar putea ajunge în zone foarte populate, miliarde de oameni ar putea fi expuși unui risc mai mare de mușcături.
Vor supraviețui zonele rurale sărace schimbărilor climatice?
Totuși, în mod deloc surprinzător, unele dintre cele mai mari riscuri generate de schimbările climatice îi vizează chiar pe șerpi, care s-ar putea confrunta atât cu temperaturi mai ridicate, cât și cu transformarea zonelor umede, a pășunilor și pădurilor în monoculturi agricole, ferme și orașe. În unele cazuri extreme, anumite specii ar putea ajunge chiar în pragul dispariției.
În zonele dens populate, întâlnirile cu șerpi ar putea deveni frecvente în locuri intens circulate, precum locuri de joacă, piste de alergare, surse de apă și terenuri agricole.
De exemplu, în India, unele dintre cele mai periculoase specii, precum cobrele comune și kraiții, ar putea migra din sud către nordul mult mai dens populat.
În mod similar, kraiții din Asia s-ar putea deplasa din provincia Yunnan din China și din pădurile Myanmarului către orașele mai aglomerate din nord și centru.
Această schimbare va avea efecte devastatoare în zonele rurale sărace, unde fermierii lucrează adesea desculți pe câmpuri, iar serviciile medicale sunt greu accesibile și se află la mare distanță, noteazăEuronews. Cum se pot pregăti autoritățile și populațiaStudiul își propune să ajute autoritățile sanitare să înțeleagă unde ar trebui concentrate resursele, în special stocurile de antivenin, și să îmbunătățească accesul la servicii medicale în comunitățile izolate.
Totodată, conservarea șerpilor, în special a speciilor vulnerabile, rămâne o prioritate. Oamenii ar trebui să fie întotdeauna atenți la mediul înconjurător și să observe schimbările pe care le văd.
În cazul animalelor precum șerpii veninoși, care pot reprezenta un risc pentru sănătatea umană, este important să fie luate permanent măsuri active de prevenție și evitare a riscurilor, a declarat David Williams, unul dintre autorii studiului.