Un nou spray nazal pe bază de celule placentare ar putea opri pierderea memoriei în Alzheimer

Cum acționează noul tratament?

Un spray nazal experimental, creat din particule microscopice extrase din celule placentare umane, a reușit să protejeze memoria, să reducă inflamația creierului și să scadă acumularea de beta-amiloid la șoarecii modificați genetic pentru a imita boala Alzheimer.

Știri de ultimă oră

Vaccinurile gratuite și compensate vor fi extinse și pentru neasigurațiGripa la vârstnici: riscul de infarct și AVC crește de zece oriHorațiu Moldovan: Educația pentru sănătate, materie obligatorie de la grădinițăTratamentul stenozei aortice strânse și regurgitării aortice: opțiuni moderne și eficiente

Cercetătorii italieni au testat tratamentul și pe neuroni obținuți de la pacienți diagnosticați cu Alzheimer. Rezultatele au arătat o protejare a structurii neuronale și o refacere a proteinelor esențiale pentru comunicarea dintre celule. Atenție însă: acestea sunt rezultate preclinice. Sprayul nu a fost testat deocamdată pe oameni și nu este disponibil ca tratament.

Vestea bună e că sprayul nu conține celule vii, ci extracte microscopice capabile să treacă de bariera craniană. Administrat direct prin nas — o metodă simplă care elimină riscurile injectărilor directe în creier —, tratamentul a adus rezultate rapide.

Șoarecii testați s-au descurcat vizibil mai bine la probele de memorie.

În plus, depozitele de beta-amiloid, principalul vinovat din spatele plăcilor specifice bolii, s-au redus considerabil. Odată cu ele a scăzut și inflamația cerebrală, semn că terapia are un puternic efect neuroprotector.

Ce obstacole stau în calea testelor clinice?

Tratamentul nu blochează pur și simplu sistemul imunitar, ci îl echilibrează, stimulând în același timp proteinele care ajută creierul să creeze noi conexiuni sinaptice.

De ce tocmai placenta?

Pentru că țesutul placentar este o sursă bogată de factori de creștere și molecule antiinflamatoare, ideale pentru regenerare.

Un mare avantaj al acestei abordări este că nu folosește celule întregi, ceea ce elimină riscul de respingere din partea organismului sau de transformare celulară necontrolată. Totuși, știm bine că Alzheimerul înseamnă mult mai mult decât plăci de amiloid și proteine tau; este o rețea complicată de degradare neuronală.

De la șoareci la pacienți umani este însă o distanță uriașă. Sunt nenumărate studii clinice necesare pentru a doferi clar siguranța și eficacitatea pe termen lung a acestui tratament inovator.