Ateroscleroza afectează deja 1 din 13 tineri!
Inima pare, adesea, un motor impecabil, funcționând fără zgomote sau avarii vizibile, dar în interiorul vaselor de sânge se poate desfășura, în tăcere, o transformare lentă care se extinde pe parcursul a zeci de ani. O cercetare recentă, difuzată în prestigioasa revistă New England Journal of Medicine, a scos la iveală existența markerelor aterosclerozei încă din momentul în care individul abia a împlinit 18 ani.
Știri de ultimă oră
CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiu
Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice
„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu Mureș
Federația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurileIată ce este esențial de reținut din această analiză: procesul de îngroșare a pereților arteriali poate debuta în plină tinerețe, dovadă fiind faptul că în cadrul studiului REACT, proporția de bărbați afectați a atins 8,7%, în timp ce la femei s-a situat la 6,7%, ambele categorii fiind reprezentate de persoane cu vârstă cuprinsă între 18 și 29 de ani.
Proiectul REACT, derulat în Danemarca și Spania pe un eșantion de 16.808 de adulți, cu vârste variind între 18 și 70 de ani, conturează una dintre cele mai complete perspective asupra modului în care ateroscleroza „invizibilă” se sedimentează progresiv pe parcursul existenței.
Ateroscleroza își poate face apariția chiar și atunci când individul se percepe ca fiind prea tânăr pentru afecțiuni cardiace. Aceasta reprezintă fenomenul prin care pereții arterelor capătă depuniri din lipide, colesterol, celule și alte substanțe. Pe măsură ce timpul trece, aceste alterări pot reduce lumenul vascular sau, în anumite condiții, o placă poate pierde stabilitatea, facilitând formarea unui tromb. Dificultatea majoră constă în capacitatea aterosclerozei de a progresa ani de zile fără a emite simptome.
Un individ poate practica sport, se poate simți vital și poate să nu experimenteze nici o durere toracică, în timp ce modificări incipiente se instalează deja în structura arterială.
Tocmai această realitate a fost vizată de cercetarea REACT. Investigatorii au examinat subiecți fără diagnostic anterior de boală cardiovasculară aterosclerotică, utilizând diverse tehnici de imagistică pentru a evalua arterele carotide, femurale și coronare.
Aproximativ un tânăr din fiecare treisprezece prezenta deja indicii de ateroscleroză.
Datele care captivează cel mai mult atenția provin din cohorta de vârstă 18–29 de ani, unde incidența a fost de 8,7% la bărbați și 6,7% la femei.
În termeni simpli, alterări aterosclerotice vizibile au fost localizate chiar și la adulți aflați în faza inițială a maturității. Totuși, un aspect subtil, dar crucial, merită evidențiat: aceste cifre nu sugerează că aproximativ 7–9% dintre tinerii sănătoși se află pe muchia prăbușirii cardiace. În această tranșă de vârstă, ateroscleroza se manifesta predominant într-o singură zonă arterială și avea un caracter preponderent periferic.
Ateroscleroza coronariană izolată a fost rară în toate segmentele de vârstă analizate. Astfel, cercetarea demonstrează că procesul poate fi inițiat, fără a implica inevitabilitatea unui eveniment cardiovascular major. Pe măsură ce subiecții îmbătrâneau, investigatorii au constatat o creștere simultană a volumului de placă și al numărului de teritorii arteriale implicate.
În totalitatea participanților cu evaluări imagistice pertinente, ateroscleroza asimptomatică a fost constatată la 57,1%. Răspândirea a crescut odată cu vârsta, iar dinamica a diferit între sexe.
La femei, cercetătorii au remarcat o escaladare mai evidentă a prevalenței în intervalul mediu al vieții.
Această imagine sugerează un curs gradual: pentru anumite persoane, primele schimbări pot surveni devreme, iar ulterior, de-a lungul anilor, depunerile pot deveni mai masive și pot implica mai multe vase.
Din acest punct, emerge una dintre concluziile centrale ale studierii: riscul cardiovascular nu este o poză statică realizată la 50 sau 60 de ani, ci rezultatul unei cronici care se construiește treptat.
Implică acest lucru faptul că toți tinerii trebuie să-și investigheze arterele
Directiva ACC/AHA din 2026 propune, printre alte măsuri, demararea consultanței privind stilul de viață încă din tinerețe și acordarea unei vigilente sporite adulților tineri cu LDL-colesterol de cel puțin 160 mg/dL sau cu un antecedent familial puternic de boală cardiovasculară aterosclerotică prematură.
Colesterolul nu trebuie privit exclusiv ca o problemă „post-40 de ani”. Conceptul este vital deoarece efectul colesterolului se acumulează în timp. O valoare crescută a LDL-colesterolului nu generează neapărat un simptom perceptibil. Nu provoacă durere și nu determină, de regulă, o stare de rău imediată. Totuși, expunerea cronică, de-a lungul anilor, poate contribui la instalarea aterosclerozei. Din acest motiv, prevenția cardiovasculară nu înseamnă așteptarea până când o analiză devine critică sau până când apare durerea în piept.
Înseamnă și monitorizarea timpurie a factorilor modificabili: nutriția, activitatea fizică, consumul de tutun, tensiunea arterială, colesterolul, masa corporală (dacă aceasta este problematică) și controlul glicemiei. Antecedentele familiale sunt, de asemenea, relevante, mai ales în cazul în care există rude care au dezvoltat boli cardiovasculare la vârste neobișnuit de fragede.
Implică acest lucru faptul că toți tinerii trebuie să-și investigheze arterele prin scanări?
Nu. Aceasta este una dintre nuanțele esențiale ale cercetării.
Capacitatea tehnologiei de a detecta o placă microscopică nu justifică automat transformarea investigațiilor imagistice extinse într-o rutină pentru fiecare persoană de 20 sau 25 de ani.
Cercetătorii subliniază că semnificația clinică a unei plăci identificate la un adult tânăr nu este pe deplin elucidată. Câteva plăci pot persista stabile, în vreme ce altele pot progresa sau, în anumite circumstanțe, pot deveni instabile. Prin urmare, imagistica constituie în prezent mai degrabă un element complementar al evaluării riscului, nu un substitut pentru factorii de risc cardiovasculari cunoscuți.
Chiar și noile recomandări americane restricționează anumite investigații, precum scorul de calciu coronarian, unor situații selectate în care rezultatul poate asista la reclasificarea riscului.
Nu orice placă prezintă același grad de pericol. Ateroscleroza nu trebuie interpretată ca un fenomen binar.
Există plăci stabile, care pot rămâne relativ invariabile timp îndelungat, dar există și plăci vulnerabile, care posedă trăsături asociate cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare.
De aceea, simpla identificare a unei modificări în peretele arterial prin o investigație nu poate prevedea singură evoluția din următorii 10, 20 sau 30 de ani.
Această distincție este vitală mai ales pentru persoanele foarte tinere.
O mică placă periferică descoperită la un adult de 25 de ani reprezintă o situație distinctă față de o boală coronariană avansată la un pacient de 60 de ani care se prezintă cu dureri toracice.
