Ce se întâmplă pe câmpul de cercetare?
Descoperirile recente din biologia evolutivă ne arată că genetica liliecilor poate deschide uși noi în terapia anticancer și în combaterea îmbătrânirii.
Știri de ultimă oră
CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiu
Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice
„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu Mureș
Federația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurileUn raport științific de amploare ne spune că anatomia și genomul liliecilor ascund indicii cruciale pentru dezvoltarea unor strategii medicale avansate.
Nu e vorba doar de taxonomie, ci despre înțelegerea mecanismelor prin care organismul uman se apără de neoplasme și de senescența celulară.
Acțiunea se desfășoară în inima pădurilor tropicale din Congo-Brazzaville. Pe măsură ce soarele apune, cerul se umple de un zgomot strident, similar unui claxon.
Noaptea, colonii întregi de lilieci cu cap de ciocan părăsesc adăposturile pentru a-și căuta partenerii. Acești mamifere emit sunete puternice prin nările lor masive, de formă rectangulară, o trăsătură care le dă o siluetă remarcabilă, aproape de elan cu aripi.
Cum s-a rescris harta evolutivă?
De-a lungul cursului apei Congo, echipele de cercetători au dedicat ani întregi colectării probelor genetice și a fragmentelor de țesut. E un proces laborios, care cere muncă nocturnă prelungită și echipamente de protecție individuale complexe, asemanătoare scafandrelor sau costumelor spațiale.
Aceste specimene, obținute cu efort considerabil, fac parte dintr-o colecție globală de mii de exemplare de lilieci din diverse zone ale planetei. Ansamblul datelor a transformat fundamental modul în care comunitatea științifică reconstruiește filogenia acestei linii de mamifere. Rezultatele au fost publicate într-un articol de referință în revista Nature, într-o colaborare care a implicat peste 130 de specialiști din întreaga lume.
Analiza combinată a datelor genomice ale speciilor vii cu studiul a 44 de fosile antice – majoritatea reprezentând resturi dentare – a permis stabilirea originii probabile a liliecilor în Europa, acum aproximativ 65 de milioane de ani. Contrar ipotezelor anterioare, care plaseau debutul evoluției acestor animale în Africa, Asia sau America de Nord, noua hartă evolutivă indică o migrație din Europa spre Africa, urmată de o dispersare în Asia, cele două continente americane și Australia.
O altă concluzie majoră este că capacitatea de ecolocație s-a dezvoltat aproape simultan cu abilitatea de a zbura, în fazele incipiente ale istoriei speciei.
Proiectul din spatele acestor descoperiri se numește Bat1K, inițiat în anul 2017.
Ce superputeri ascunde proiectul Bat1K?
Obiectivul său ambițios este secvențierea completă a genomului pentru toate cele aproximativ 1.500 de specii de lilieci cunoscute astăzi. Importanța demersului este subliniată de statutul liliecilor ca al doilea grup de mamifere ca diversitate, reprezentând aproximativ o cincime din totalitatea speciilor de mamifere existente.
Deși publicul larg asociază frecvent liliecii cu rolul de rezervor pentru virusuri zoonotice letale, precum Ebola, Nipah sau Marburg, aceste animale nu dezvoltă simptome clinice evidente ale bolilor pe care le poartă. Un raport din 2025, care s-a bazat pe baza de date Bat1K, a demonstrat că strămoșii timpurii ai acestor specii posedau o supra-reglare a genelor implicate în funcționarea sistemului imunitar.
Mai mult, liliecii dețin un record unic în regnul mamifer: longevitatea lor disproporționat de mare față de masa corporală și lipsa semnificativă a markerilor de îmbătrânire sau a incidenței tumorale.
Acum, cercetătorii intenționează să izoleze și să studieze specific genele responsabile pentru aceste superputeri biologice. Înțelegerea mecanismelor moleculare care permit liliecilor să reziste la virulența virală și să evite cancerul poate oferi modele concrete pentru medicina umană.
Ce inspirație oferă medicina umană!
Aceste insights au potențialul de a remodela abordările actuale în domeniile imunității, rezistenței la infecții și combaterii procesului de îmbătrânire, transformând biologia liliecilor într-o sursă inepuizabilă de inspirație terapeutică.
Contextual, această lucrare se înscrie într-un efort internațional susținut de a cartografia biodiversitatea genetică a mamiferelor zburătoare. Faptul că ecosistemele nordice din Congo servesc ca laborator natural pentru aceste studii subliniază importanța conservării habitatelor. Echipajele care lucrează acolo, protejate de echipamente speciale, contribuie la un puzzle complex, a cărui piesă finală ar putea duce la descoperirea unor molecule cheie pentru tratamentele oncologice viitoare.
Astfel, ce era considerat un simplu studiu zoologic devine o hartă strategică pentru sănătatea publică globală.
Diversitatea genetică surprinzătoare a liliecilor, documentată prin aceste 103 genomuri, arată o plasticitate adaptivă rară. Capacitatea de a supraviețui expunerii la agenți patogeni fără a fi afectați sugerează existența unor bariere moleculare sofisticate.
Aceleași mecanisme care le permit să trăiască mult mai mult decât așteptările bazate pe dimensiunea corpului le oferă avantajul de a rămâne sănătoși, oferind o cale promițătoare pentru viitoarele terapii umane.
