Sarea de masă poate da ficat gras chiar și la persoanele de greutate normală

De ce această diferențiere este vitală?

Impactul consumului excesiv de sare asupra sănătății hepatice a fost recent reevaluat prin prisma unor date noi, care pun la îndoială ideea conform căreia steatoza hepatică este o problemă exclusivă a persoanelor supraponderale. Datele recente indică faptul că mecanismele implicate în dezvoltarea acestei afecțiuni sunt mult mai nuanțate decât se credea anterior. Contrar așteptărilor generalizate, o greutate corporală normală nu conferă imunitate totală față de afectarea gravă a ficatului. Unele indivizi care nu prezintă kilograme în plus pot suferi de forme acute și complexe de patologie hepatică.

Știri de ultimă oră

Boli cronice și riscul crescut de abuz de medicamenteProgrese în lupta cu bolile tropicale neglijateSemnele după masă care pot ascunde un cancer de stomacAVC ischemic vs. hemoragic: cum le diferențiem și semnele de urgență

În cadrul unui model experimental specific, s-a constatat că efectele unei diete cu conținut ridicat de sodiu variau semnificativ în funcție de masa corporală a subiecților.

La șoarecii din grupa slabă, introducerea unei surse abundente de sare în alimentație a declanșat transformări profunde în modul în care ficatul gestionează lipidele, activând simultan căi inflamatorii complexe. Această descoperire oferă o perspectivă nouă asupra motivului pentru care protocoalele terapeutice standard nu produc întotdeauna rezultate identice la toți pacienții diagnosticați cu steatohepatita metabolică asociată disfuncției metabolice (MASH).

Deși steatoza hepatică este frecvent corelată cu obezitatea și diverse tulburări metabolice, prezența unei siluete subțiri nu garantează automat integritatea parenchimului hepatic.

Forma cea mai severă a acestei condiții, cunoscută sub denumirea de MASH, implică nu doar depunerea de grăsime în interiorul celulelor hepatice, ci și o inflamație cronică, care duce la degradarea progresivă a țesutului.

Pe termen lung, evoluția MASH poate facilita instalarea fibrozei, a cirozei și, în cazuri extreme, a carcinomului hepatocelular.

Provocarea majoră constă în faptul că procesele biologice prin care boala se instalează la persoanele cu greutate normală rămân insuficient elucidate.

Ce lipsește în acest gol de cunoaștere?

Exact în acest gol de cunoaștere a intervenit o echipă de cercetare internațională, formată din specialiști de la Duke-NUS Medical School, National Heart Centre Singapore, Duke University School Medicine și University College London.

Studiile lor sugerează că excesul de sare poate altera fundamental modul în care ficatul metabolizează grăsimile. Cercetătorii au dezvoltat un model experimental de MASH la șoareci, conceput să reproducă trăsăturile clinice observate la pacienții slabi afectați de această boală.

Un element surprinzător din acest model a fost capacitatea animalelor de a dezvolta o inflamație hepatică pronunțată și fibroză, chiar și în condițiile în care volumul de grăsime acumulat în organ era relativ modest.

Când regimul alimentar al subiecților includea un nivel ridicat de sare, s-au observat modificări clare în dinamica metabolică a ficatului. Organul a accelerat anumite procese de descompunere a lipidelor, iar în paralel, celulele din sistemul imunitar implicate în Așadar, esența problemei nu se reduce la cantitatea de grăsime depozitată, ci la complexitatea interacțiunii dintre metabolismul hepatic și reacția inflamatorie.

Autorii studiului subliniază o distincție crucială: în cazul MASH-ului asociat cu obezitatea, depunerea excesivă de grăsime și disfuncțiile metabolice joacă un rol central. În schimb, în modelul analizat, aportul crescut de sare a fost legat de schimbări metabolice și inflamatorii care au apărut independent de prezența obezității. Dr.

Zhou Jin, autoarea principală a lucrării, a explicat că „biologia pare să fie diferită” în aceste două scenarii.

Această diferențiere este vitală, deoarece terapiile create pentru MASH-ul legat de obezitate ar putea să nu țină cont de mecanismele specifice care stau la baza bolii la pacienții slabi. Totuși, este necesar să menționăm că concluziile se bazează pe un model experimental pe șoareci. Ele nu confirmă în mod direct că, la om, consumul de sare provoacă MASH prin aceleași mecanisme. Importanța inflamației hepatice nu poate fi subestimată, deoarece MASH reprezintă mult mai mult decât o simplă acumulare de grăsime.

Persistența inflamației duce la cicatrizarea țesutului, proces cunoscut sub numele de fibroză, care în stadiile avansate poate evolua spre ciroză și insuficiență hepatică. Mai mult, cercetătorii atrag atenția că impactul nu se oprește la ficat, MASH fiind asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare. Acest lucru i-a determinat pe științificieni să exploreze dacă mecanismele care afectează ficatul la persoanele slabe pot exercita o influență și asupra altor organe.

Cum duce inflamația la cicatrizare?

Profesorul Derek John Hausenloy, unul dintre autori, a declarat că acest model oferă o metodologie pentru a examina MASH-ul la persoanele slabe ca pe o patologie sistemică, nu doar ca pe o afecțiune localizată hepatic.

O implicație remarcabilă a acestei cercetări este posibilitatea ca, în viitor, medicii să nu mai trateze MASH-ul ca pe o entitate unică, identică pentru toți pacienții. Echipa va continua să utilizeze acest model pentru a identifica biomarkeri capabili să detecteze precoce MASH-ul la persoanele cu greutate normală, precum și pentru a testa compuși care pot bloca anumite căi inflamatorii stimulate de dietele sărate.

Scopul final este ca diagnosticul și terapia să țină cont nu doar de indicele de masă corporală, ci și de mecanismele biologice specifice.

Profesorul Lok Shee-Mei, profesor și prodecan al Biroului de Cercetare de la Duke-NUS, a afirmat că studiul contestă ipoteza conform căreia steatoza hepatică urmează aceeași cale biologică la fiecare pacient.

Deși această cercetare nu sugerează că persoanele slabe care consumă sare vor dezvolta automat ficat gras, ea ridică întrebarea dacă sănătatea hepatică depinde de factori invizibili în oglindă.

Pentru moment, greutatea corporală nu explică întreaga realitate, iar modul în care ficatul procesează grăsimile și reacționează la inflamație este la fel de important pentru înțelegerea bolii. Studiul a fost publicat de Shaopeiwen Luo et al.

sub titlul „High salt supplementation of a MASH-inducing diet drives lean MASH phenotype with increased hepatic urea cycle activity and hypusination of EIF5A”, în revista Molecular Metabolism (2026), cu DOI-ul 10.1016/j. molmet.2026.102417.