Câte pacienți unici au fost inclusi în studiu?
Supraviețuirea pe termen lung a pacienților care au dezvoltat ciroză după un transplant hepatic este semnificativ mai scăzută decât a celor care nu au întâmpinat această complicație. La două decenii după intervenție, doar 50,6% dintre cei cu ciroză post-transplant erau încă în viață, în contrast cu 70,7% la cei fără această afecțiune. Această diferență subliniază gravitatea problemei și necesitatea unei vigilente medicale constante.
Știri de ultimă oră
Boli cronice și riscul crescut de abuz de medicamente
Progrese în lupta cu bolile tropicale neglijate
Semnele după masă care pot ascunde un cancer de stomac
AVC ischemic vs. hemoragic: cum le diferențiem și semnele de urgențăDeși transplantul de ficat rămâne o soluție vitală pentru mulți pacienți cu boli hepatice avansate, oferindu-le șansa de a trăi mai mulți ani, procedura nu garantează imunizarea permanentă împotriva deteriorării organelor. Riscul de a vedea reapariția cirozei persistă, chiar și la ani de distanță de operație. Un studiu observațional amplu, condus de dr. Abhinav K.
Rao și dr. Don C. Rockey de la Universitatea Medicală din Carolina de Sud, din Charleston, a evidențiat această realitate neplăcută.
Analiza a acoperit o perioadă extinsă, de la 1 ianuarie 1987 până la 31 decembrie 2023, urmărind evoluția pacienților adulți care au primit un organ nou pentru tratarea cirozei.
În total, cercetătorii au inclus în baza de date 937 de pacienți unici. Rezultatele au arătat că 107 dintre aceștia, reprezentând 11,4% din cohortă, au dezvoltat ciroză după transplant. Timpul median necesar pentru ca această afecțiune să se manifeste a fost de 7,8 ani, ceea ce indică faptul că deteriorarea nu este un fenomen imediat, ci unul progresiv, care necesită monitorizare pe termen lung.
Această constatare contrazide ideea că riscul dispare odată cu reușita operației inițiale.
O constatare crucială a lucrării este că, în majoritatea cazurilor, boala nu a fost una nouă, ci o recidivă a afecțiunii inițiale. Din cei 107 pacienți care au dezvoltat ciroză, 89 (83,2%) au suferit din cauza aceleiași patologii hepatice care le provocase problemele inițiale.
Dr. Rao a explicat că, deși transplantul înlocuiește organul vătamat, mecanismele care au declanșat boala nu sunt întotdeauna eradicate complet. Astfel, ciroza recurentă este explicată frecvent prin revenirea bolii hepatice originale.
Toate cazurile de ciroză post-transplant sunt recidive?
Dintre afecțiunile studiate, hepatita autoimună și colangita biliară primară s-au dovedit a fi cele mai predispuse la recidivă. Rata de reapariție a fost de 29,1% pentru pacienții transplantați din cauza hepatitei autoimune, respectiv de 21,2% pentru cei cu colangită biliară primară.
Aceste procente ridicate subliniază importanța supravegherii continue a sănătății ficatului, în special pentru aceste grupuri specifice de pacienți.
Totuși, nu toate cazurile de ciroză post-transplant au fost recidive. Cercetătorii au identificat și situații de ciroză de novo, adică aparute din motive complet diferite de boala inițială.
Această variantă a fost observată la 18 dintre cei 937 de pacienți, reprezentând 1,9% din totalul grupului și 16,8% dintre cei care au dezvoltat ciroză.
Cauzele principale în aceste cazuri au fost respingerea cronică a greafului, prezentă în nouă dintre cele 18 situații, și steatohepatita asociată disfuncției metabolice, înregistrată în patru cazuri.
Studiul distinge clar între cele două scenarii: fie ficatul transplantat este afectat din nou de boala care a dus la intervenție, fie dezvoltă o patologie hepatică nouă. Analiza supraviețuirii a relevat un raport de risc de 1,77, diferența dintre cele două grupuri fiind statistic semnificativă.
Deși studiul a fost realizat într-un singur centru și are caracter observațional, rezultatele nu pot fi extrapolate automat la toate populațiile, ele rămânând esențiale pentru înțelegerea evoluției post-operatorii.
Lucrarea, intitulată „Recurrent and De Novo Cirrhosis After Liver Transplantation”, a fost publicată online pe 3 septembrie 2026, în revista Portal Hypertension & Cirrhosis, cu DOI-ul 10.1002/poh2.70068. Aceste date consolidează argumentul conform căruia transplantul hepatic, deși salvator de viață, impune o atenție medicală susținută în timp, pentru a preveni sau gestiona eficient recidiva cirozei.
