Aditivii cu legături cele mai puternice cu sănătatea mentală
Cercetătorii au analizat datele a 171.818 de participanți ai Biobancului Regal britanic și au descoperit că anumiti ingredienti comune în alimentele ultra-procesate — în special aromele artificiale, culoare și dulcizanii — sunt asociați cu un risc crescut de dezvoltare a depresiei în timp. Studiul, condus de cercetători în vârma lui Dr. Sanchari Sinha Dutta, a fost orientat spre identificarea celor mai dăunătoare componente alimentare pentru sănătatea mentală.
Știri de ultimă oră
Vaccinurile gratuite și compensate vor fi extinse și pentru neasigurați
Gripa la vârstnici: riscul de infarct și AVC crește de zece ori
Horațiu Moldovan: Educația pentru sănătate, materie obligatorie de la grădiniță
Tratamentul stenozei aortice strânse și regurgitării aortice: opțiuni moderne și eficienteEchipa a urmărit 39 de marcatori dietați legați de consumul de alimente ultra-procesate și a urmărit participanții pe pară ani pentru a observa noile cazuri de depresie. În loc să măsoare doar cantitatea totală de alimente ultra-procesate, cercetătorii au încercat să identifice ingredientele individuale care ar putea crește independent riscul asociat sănătății mintale. Această abordare i-a permis să treacă peste categoriile largi de alimente și să exploreze rolul potențial al aditivilor, conservanțelor și altor componente procesate.
Printre cei 39 de marcatori analizați, dulcizanii artificiale, colorantele sintetice și anumite emulsificatoare au ieșit ca având cele mai forte asociații cu riscul de depresie. Participanții cu un consum estimat mai mare al acestor substanțe au fost mai susceptibili să dezvolte simptome depressive în timp ce au fost urmăriți. Concluziile sugerează că nu toate alimentele ultra-procesate purta aceeași amenințare — formularea specifică a aditivilor ar putea juca un rol cheie.
Dr. Dutta, cercetătorul principal, a notat că rezultatele se aliniază cu îngrijorări în creștere privind modul în care procesarea modernă a alimentelor influențează funcționarea creierului. „Vedem un șablon în care ingredientele foarte procesate, adesea utilizate pentru a îmbunătăți gustul sau aspectul, pot avea consecințe neplanificate asupra regulării dispoziției”, a spus ea. Studiul a fost corelat în funcție de factori precum vârsta, veniturile, activitatea fizică și calitatea generală a dietei pentru a izola efectul acestor aditivi.
Poate scăderea acestor ingredienti să reducă ratele de depresie?
Deși studiul arată o corelație și nu cauzalitate directă, dimensiunea imensă a probelor și designul prospetic susțin argumentele. Participanții care consumau mai puține dintre acițiuni aveau rate mai mici de depresie, chiar și când alte factori de stil viauă similar. Experții sugerează că reducerea consumului de alimente ultra-procesate bogate în aditivi artificiali ar putea fi un pas practic spre o sănătate mentală mai bună.
Oficialii de sănătate publică apelează la o etichetare mai clară și la educația consumatorilor pentru a ajuta oamenii să identifice și să limiteze expunerea la aceste aditivi potențial dăunători. Unii cercetători explorează, de asemenea, dacă anumite nutrienți — cum ar fi acizii omega-3 și vitaminele din grupul B — ar putea oferi beneficii protecțioase împotriva depresiei legate de o dietă precară.
Ce tipuri de aditivi au fost cele mai fortă legați de depresie? Dulcizanii artificiale, colorantele sintetice și emulsificatoarele au arătat cele mai forte asociații cu un risc crescut de depresie în acest studiu.
Înseamnă acest lucru că alimentele ultra-procesate cauzează direct depresia? Studiul a găsit o legătură puternică, dar nu poate dovedi cauzalitatea. Totuși, dimensiunea imensă a probelor și perioada lungă de urmărire susțin o conexiune semnificativă.
Cum pot oamenii să reducă expunerea la aceste aditivi? Alegerea alimentelor integrale sau puțin procesate, citirea atentă a etichetelor și limitarea gustărilor din ambalaj și băuturilor zahărite pot ajuta la reducerea consumului acestor aditivi.