Cum ne afectează respingerea în dragoste și prietenie?
Interviu cu specialistul în psihologie, Laura Găvan, despre greșelile pe care le fac mulți după o respingere.
Știri de ultimă oră
Sprijin limitat pentru cabinetele medicilor de familie din mediul rural
Cum să faci față alergiilor de primăvară cu ajutorul uleiurilor esențiale?
Vitamina care reduce riscul de cancer de piele cu aproape 50%
Industria farmaceutică se schimbă radical în spațiuDe multe ori, oamenii cred că este mai dureros să fie respinși de cineva cu care își doresc o relație romantică decât de un posibil prieten.
Totuși, un studiu recent publicat în European Journal of Social Psychology arată că durerea provocată de respingere este similară, indiferent dacă aceasta vine din partea unui potențial partener sau a unei persoane cu care ai dori doar o relație de prietenie.
Cercetătorii sugerează că oamenii tind să acorde mai multă importanță relațiilor romantice, investind așteptări emoționale mai mari în acestea. Din această cauză, mulți se așteaptă ca un refuz din partea unei persoane atrăgătoare să fie mai dureros decât cel venit din partea unui prieten.
În prima etapă a studiului, 1.500 de adulți americani au fost întrebați ce i-ar afecta mai mult: respingerea de către cineva cu care ar dori o relație de cuplu sau de o persoană cu care ar fi vrut o prietenie. Aproape jumătate dintre participanți au declarat că refuzul romantic ar fi mai dureros. Însă, atunci când cercetătorii au analizat reacțiile reale ale participanților, rezultatele au fost diferite.
În cadrul studiului, sute de persoane au folosit o aplicație care imita platformele de dating și socializare, primind accepturi sau respingeri de la persoane cu care ar fi dorit fie o relație de cuplu, fie o prietenie.
Respingerea doare la fel indiferent de tipul relației dorite?
Rezultatele au arătat că oamenii se simt mai rău după ce sunt respinși și mai bine atunci când sunt acceptați, indiferent de context.
Cercetătorii nu au observat diferențe semnificative între reacțiile celor respinși de un posibil partener și cei respinși de un posibil prieten.
Percepția greșită asupra respingerii Autorii studiului au descoperit că mulți oameni își imaginează că o respingere îi va afecta mai mult decât se întâmplă în realitate.
De multe ori, anticiparea suferinței este mai intensă decât experiența efectivă a refuzului.
Psihoterapeutul cognitiv-comportamental Laura Găvan explică pentru Adevărul că suferința provocată de respingere nu depinde doar de situația în sine, ci și de modul în care persoana interpretează acel refuz.
De ce doare la fel orice respingere?
Din experiența mea în cabinet, respingerea activează adesea teme mai profunde decât situația actuală.
Nu doare doar mesajul «nu», ci și sensul pe care îl atribuim acelui refuz: «nu sunt suficient de bun», «voi fi abandonat», «nu contez pentru ceilalți» sau «mereu ajung să fiu respins», detaliază psihoterapeutul.
Potrivit Laurei Găvan, intensitatea durerii emoționale nu depinde doar de tipul relației, ci și de vulnerabilitățile emoționale preexistente. Persoanele care au crescut în medii în care afecțiunea era imprevizibilă sau condiționată dezvoltă o sensibilitate crescută la respingere. Astfel, chiar și un refuz aparent banal poate reactiva frici mai vechi legate de abandon sau de lipsa valorii personale. În aceste momente, mintea începe adesea să genereze interpretări negative.
„Aceste interpretări nu reflectă neapărat realitatea, ci filtre emoționale formate în timp”, explică Laura Găvan.
Felul în care oamenii reacționează la respingere este influențat și de stilul de atașament dezvoltat în copilărie. Cei cu un atașament anxios tind să perceapă distanța emoțională ca pe un pericol major și caută constant reasigurare. În schimb, persoanele cu un stil evitant pot părea detașate, dar adesea își reprimă suferința și evită apropierea emoțională pentru a nu retrăi experiențe dureroase.
Laura Găvan atrage atenția că durerea poate deveni și mai intensă atunci când apare un cerc vicios între gânduri, emoții și comportamente. Mulți oameni ajung să.